ICCJ. Decizia nr. 2/2006. Contencios. Refuz recunoaştere drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2/2006
Dosar nr. 7199/2004
nr. 24225/1/2004
Şedinţa publică din data de 10 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, reclamantul R.G. a chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei şi Prefectura judeţului Mehedinţi, pentru ca instanţa să dispună constatarea faptului că pârâţii au încălcat dispoziţiile Convenţiei pentru Drepturile Omului, cu privire la dreptul la recurs efectiv, dreptul la un proces echitabil, protecţia proprietăţii şi dreptul la viaţă privată şi familie.
A motivat cererea arătând faptul că Statul Român, prin instituţiile arătate, nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind efectuarea cercetărilor împotriva magistraţilor care au pronunţat hotărâri irevocabile prin care s-a încălcat dreptul la proprietate.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentinţa civilă nr. 5858 din 28 noiembrie 2003, a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Prin încheierea de la 15 martie 2004, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a dispus înaintarea cauzei, secţiei de contencios administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 355 din 21 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a fost respinsă acţiunea formulată, motivat de faptul că instanţa nu poate cenzura alte hotărâri judecătoreşti, pe care reclamantul le reclamă ca fiind date cu încălcarea dreptului de proprietate, arătând faptul că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate pot exercita căile de atac în condiţiile legii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul R.G., susţinând că:
- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină;
- instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, actul de proprietate nr. 146 din 1 martie 1990, a schimbat natura şi înţelesul lămurit al acestuia;
- hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, a Constituţiei României şi a art. 481, 969, 1191, 1203, 1173, 1174, 1312, 1328, 1334 şi 1900 C. civ.;
- instanţa nu s-a pronunţat asupra unei dovezi hotărâtoare în dezlegarea pricinii, cu deosebire asupra excepţiei de nulitate absolută ridicată în dosarul nr. 9348/2003.
Recursul este nefondat.
Recurentul-reclamant a chemat în judecată Statul Român, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Justiţiei, Prefectura judeţului Mehedinţi, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate încălcarea de către pârâţi a prevederilor art. 13 din Convenţia Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv şi art. 6 cu privire la un proces echitabil, art. 1 din Protocolul nr. 1 privind protecţia proprietăţii şi art. 8 privind dreptul la viaţă privată şi familie.
Instanţa de fond a examinat cererea şi toate probele administrative în cauză, motivând hotărârea atât în fapt, cât şi în drept.
Astfel, în mod corect instanţa a reţinut că recurentul-reclamant a avut pe rolul instanţelor mai multe litigii care priveau proprietatea funciară, nemulţumirea recurentului constând în faptul că, prin admiterea acţiunii în revendicare şi executarea hotărârilor pronunţate i s-ar fi încălcat de către pârâţi, dreptul de proprietate.
S-a mai reţinut că în cauză nu rezultă că pârâţii ar fi săvârşit vreo acţiune prin care să îi fi încălcat recurentului-reclamant, dreptul la proprietate privată, iar soluţia instanţelor judecătoreşti nu poate fi cenzurată de către autorităţile administrative, hotărârile instanţelor putând fi cenzurate numai prin căile de atac prevăzute de lege.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de reclamant urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.G. împotriva sentinţei civile nr. 355 din 21 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 193/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 202/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
