ICCJ. Decizia nr. 2007/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2007/2006
Dosar nr. 1408/1/2006
Şedinţa publică din 31 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, la data de 23 noiembrie 2005, reclamantul N.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, modificarea deciziei de revizuire nr. 700 din 26 septembrie 2005, emisă de acesta, în sensul acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu data de 1 noiembrie 2002, iar nu cu data de 1 septembrie 2005, aşa cum în mod greşit se prevede în Decizia contestată.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus la dosar Decizia contestată, din care rezultă că, în baza cererii acestuia din data de 14 octombrie 2002, i-au fost acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioadele 2 septembrie 1953 - 3 martie 1954 şi 10 mai 1954 - 10 ianuarie 1955, începând cu data de 1 septembrie 2005.
Prin sentinţa civilă nr. 412 din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea şi, modificând Decizia contestată, a acordat reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioadele stabilite, începând cu data de 1 noiembrie 2002.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, în cauză, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 309/2002, are relevanţă data formulării de către petent a cererii de acordare a drepturilor, iar nu data emiterii de către pârâtă a deciziei contestate.
Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că reclamantul a prezentat Comisiei, dovezile pentru cea de-a doua perioadă, ulterior depunerii cererii, situaţie faţă de care drepturile nu-i pot fi acordate, decât începând cu data prezentării noilor dovezi.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu criticile invocate, cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, drepturile prevăzute de acest act normativ se acordă persoanelor beneficiare, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
Aşa cum rezultă din chiar Decizia contestată, cererea intimatului-reclamant a fost depusă la data de 14 octombrie 2002.
Cum legea se referă la momentul depunerii cererii, fără să distingă cu privire la un alt moment, cum ar fi cel al prezentării dovezilor în sprijinul cererii, în mod corect a procedat instanţa de fond la acordarea drepturilor prevăzute de lege, începând cu data de 1 noiembrie 2002, aceasta fiind luna următoare celei în care a fost depusă cererea la Comisia de specialitate.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 412 din 7 decembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2006/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2010/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
