ICCJ. Decizia nr. 2230/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2230/2006
Dosar nr. 33788/2/2005
Şedinţa publică din 14 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 13 octombrie 2005, reclamantul P.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Ialomiţa, anularea hotărârii nr. 1458 din 15 ianuarie 2004 şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născut în perioada în care părinţii săi au fost strămutaţi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2060 din 8 decembrie 2005, a admis excepţia tardivităţii introducerii acţiunii invocată de pârâtă şi, în consecinţă, a respins acţiunea reclamantului, reţinând că a fost depăşit termenul prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul P.G.
Recurentul a susţinut că instanţa de fond a reţinut greşit că acţiunea a fost formulată tardiv, solicitând, totodată, stabilirea calităţii de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârii pronunţate de comisia constituită pentru aplicarea acestei legi, persoana interesată poate face contestaţie la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit legii contenciosului administrativ.
În speţă, curtea de apel a reţinut corect că acţiunea a fost tardiv introdusă, faţă de împrejurarea că hotărârea nr. 1458 din 15 ianuarie 2004, emisă de pârâtă, i-a fost comunicată reclamantului, în cursul anului 2004, cum, de altfel, acesta a şi recunoscut în faţa instanţei, iar contestaţia a fost introdusă la 13 octombrie 2005, cu depăşirea termenului prevăzut de textul sus-menţionat.
Faţă de cele ce preced, recursul se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.G. împotriva sentinţei civile nr. 2060 din 8 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2227/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2231/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
