ICCJ. Decizia nr. 2249/2006. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2249/2006
Dosar nr. 5733/1/2006
Şedinţa publică din 14 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 20 iunie 2005 şi precizată la 5 septembrie 2005, reclamantul B.D. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, să fie anulate rezultatele finale pe care le-a obţinut la disciplinele „Jurisprudenţa C.E.D.O." şi „Organizare judiciară", la concursul organizat la 19 martie 2005, pentru ocuparea posturilor vacante de judecători la judecătorii, să fie anulat parţial actul prin care pârâtul a validat rezultatele sale la cele două discipline şi pe cale de consecinţă, să fie declarat admis la acest concurs.
Reclamantul a solicitat şi recunoaşterea dreptului de opţiune asupra unui post de magistrat, de care ar fi beneficiat dacă ar fi obţinut media necesară admiterii în magistratură şi obligarea pârâtului la plata de daune materiale şi morale, de câte 100 milioane lei.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că rezultatele obţinute la concursul din 19 martie 2005, pentru admiterea în magistratură, au fost grav viciate de modul în care pârâtul a organizat concursul, cel puţin în privinţa disciplinelor „Jurisprudenţa C.E.D.O." şi „Organizare judiciară".
Reclamantul a susţinut că la disciplina „Jurisprudenţa C.E.D.O.", subiectul ales nu s-a încadrat în tematica de concurs, speţa supusă analizei nu cuprindea elementele procedurale determinate pentru soluţionare şi a fost dezavantajat faţă de alţi candidaţi, care au avut acces la concurs cu hotărârile C.E.D.O. indicate în tematică.
Reclamantul a învederat că şi la disciplina „Organizare judiciară" a fost un subiect în afara tematicii de concurs şi se referea la Codul deontologic al magistraţilor, care nu era publicat în Monitorul Oficial, la data susţinerii concursului.
Prin sentinţa nr. 27/F din 13 februarie 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea, reţinând că nu sunt întemeiate motivele de nulitate relativă invocate de reclamant, cu privire la concursul din 19 martie 2005 şi că nu au fost viciate rezultatele obţinute de acesta la disciplinele „Jurisprudenţa C.E.D.O." şi „Organizare judiciară".
Relativ la tematica elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii, la disciplina „Jurisprudenţa C.E.D.O.", instanţa de fond a constatat că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantului, cu motivarea că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantului, cu motivarea că subiectul de concurs a vizat interpretarea problemei de drept şi rezolvarea conform celor 10 hotărâri C.E.D.O., pronunţate împotriva României, astfel încât nu este relevantă similitudinea între speţa creată la această disciplină şi Hotărârea Androne împotriva României, publicată în Monitorul Oficial după data desfăşurării concursului.
În ceea ce priveşte subiectul de la disciplina „Organizare judiciară", instanţa de fond a respins, de asemenea, susţinerile reclamantului, reţinând că, potrivit ghidului de corectură, s-a avut în vedere Codul deontologic al magistraţilor, aprobat prin Hotărârea nr. 169/2001, a Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu codul aprobat prin Hotărârea nr. 144/2005, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial până la data concursului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală şi netemeinică, iar pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.
În primul motiv de recurs, s-a susţinut că instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra apărării privind încălcarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, a art. 3 alin. (3) din Regulamentul de concurs, prin necomunicarea bibliografiei de concurs, fapt recunoscut prin răspunsul dat la întrebarea nr. 5 din interogatoriu.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs, a fost criticată concluzia instanţei de fond privind nevicierea rezultatelor finale obţinute de recurent la disciplinele „Jurisprudenţa C.E.D.O." şi „Organizare judiciară".
Recurentul a susţinut că, în privinţa speţei de la disciplina „Jurisprudenţa C.E.D.O.", instanţa de fond a verificat numai dacă problemele de drept supuse analizei corespundeau tematicii, dar nu a avut în vedere situaţiile de fapt concrete care, fiind diferite, implicau aplicarea altor norme de drept. De asemenea, recurentul a arătat că la această disciplină a fost dezavantajat faţă de candidaţii care au avut acces la concurs cu hotărârile C.E.D.O. pronunţate împotriva României, indicate în tematică.
Referitor la subiectul de la disciplina „Organizare judiciară", recurentul a susţinut că instanţa de fond a considerat eronat că şi Codul deontologic al magistraţilor a fost inclus în tematica de concurs prin noţiunea de „altă documentaţie", care nu poate viza un act normativ nepublicat în Monitorul Oficial, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 şi nu îndeplineşte condiţiile de a fi accesibil şi previzibil.
Recurentul a criticat şi considerentele instanţei de fond, pentru respingerea celorlalte cereri din acţiune privind vătămarea drepturilor sale recunoscute de lege şi obligaţia intimatului de a repara prejudiciul cauzat, prin plata daunelor morale şi materiale solicitate. În acest sens, recurentul a susţinut că instanţa de fond a analizat superficial probele administrate şi a dat o interpretare greşită legii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate şi cu dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente.
Cererea de anulare a rezultatelor obţinute de recurent la două din cele şase materii ale concursului organizat la 19 martie 2005, pentru admiterea în magistratură, a fost corect respinsă de instanţa de fond şi criticile aduse în recurs acestei soluţii sunt nefondate.
Recurentul nu a obţinut cel puţin media generală 7, şi minimum 5 la fiecare din materiile de concurs pentru a fi declarat admis şi pentru a ocupa un post vacant de judecător, conform art. 8 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea nr. 157 din 23 septembrie 2004 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Motivele acţiunii în justiţie formulate de recurent au vizat exclusiv modul de elaborare a subiectelor la disciplinele „Organizare judiciară" şi „Jurisprudenţa C.E.D.O." şi numai în raport cu acestea a fost criticată organizarea concursului.
Instanţa de fond a analizat corect dacă nepublicarea bibliografiei a constituit o încălcare de către intimat, a obligaţiei prevăzută de art. 3 alin. (3) din Regulamentul de concurs şi dacă era de natură să vatăme drepturile candidaţilor la cele două discipline, având în vedere că recurentul nu a pretins vătămarea în acest mod a unui interes legitim sau a unui drept recunoscut de lege la celelalte patru materii de concurs.
În atare situaţie, nu se poate constata omisiunea de pronunţare asupra acestui motiv de nelegalitate, care a fost respins de instanţa de fond, pentru considerentele de fapt şi de drept avute în vedere la soluţionarea cererii principale de anulare a rezultatelor obţinute de recurent la cele două materii de concurs.
Motivele de nelegalitate invocate în privinţa subiectelor de la aceste două materii au fost respinse de instanţa de fond, pe baza aprecierii tuturor probelor administrate de părţi şi printr-o corectă interpretare a dispoziţiilor legale şi regulamentare incidente în cauză.
Astfel, se reţine că la disciplina „Organizare judiciară", recurentul a obţinut după soluţionarea contestaţiei nota finală 3,30, din însumarea punctajelor acordate la toate cele trei subiecte.
Faţă de baremul de corectare la această materie, nu se poate reţine că rezultatul final obţinut de recurent a fost viciat prin nepublicarea în Monitorul Oficial, a Codului deontologic al magistraţilor, aprobat prin Hotărârea nr. 144 din 26 aprilie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât indicarea de către candidat a prevederii din cod referitoare la secretul deliberării a fost notată cu 0,25 puncte.
Recurentul a obţinut, însă, la celelalte două subiecte, note de 0,75 şi 0,25, după soluţionarea contestaţiei şi, deci, rezultatul final la materia respectivă, nu a fost consecinţa unor deficienţe în organizarea şi desfăşurarea concursului la care a participat.
În privinţa aceluiaşi subiect, recurentul a susţinut neîntemeiat că intimatul a aplicat un act normativ care nu era accesibil şi previzibil, deoarece norma deontologică privind secretul deliberării era cuprinsă în reglementarea drepturilor şi obligaţilor magistraţilor, a incompatibilităţilor şi interdicţiilor, care au fost prevăzute distinct la pct. 10 şi 17 din tematica anunţată în mod public pentru materia respectivă.
Din acest motiv, instanţa de fond a respins corect apărarea recurentului, constatând că baremul şi ghidul de corectură nu cuprind trimiteri la Codul deontologic al magistraţilor, aprobat prin Hotărârea nr. 144 din 26 aprilie 2005 şi că nu se poate invoca necunoaşterea codului anterior, aprobat prin Hotărârea nr. 169 din 18 septembrie 2001, a Consiliului Superior al Magistraturii.
În privinţa disciplinei „Jurisprudenţa C.E.D.O.", recurentul a susţinut, de asemenea, neîntemeiat că subiectul nu s-a încadrat în tematica anunţată, care a vizat aplicarea art. 3, 5, 6, 8, 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, într-un număr de 10 hotărâri C.E.D.O., pronunţate împotriva României.
Subiectul de la această disciplină a fost elaborat cu respectarea tematicii de concurs, întrucât problemele de drept supuse analizei candidaţilor privind art. 6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 au fost reţinute în cele 10 hotărâri pronunţate de C.E.D.O. împotriva României.
Instanţa de fond a constatat judicios că sunt lipsite de relevanţă susţinerile din acţiune privind prezentarea în speţa de concurs a unei situaţii de fapt diferită de cea analizată în hotărârile indicate în tematică, dar similară celei dintr-o altă hotărâre pronunţată împotriva României şi publicată în Monitorul Oficial după data concursului.
Subiectul ales a vizat identificarea şi interpretarea problemelor de drept în raport de încălcările art. 6 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1, constatate de C.E.D.O. într-un număr de 10 hotărâri anunţate public tuturor candidaţilor şi nu a constat într-un comentariu ale acestor hotărâri, astfel încât nu era necesară o identitate în privinţa elementelor de fapt din hotărârile respective şi speţa supusă analizei.
Pentru acelaşi considerent, se constată că este lipsită de relevanţă susţinerea privind accesul unor candidaţi la concurs cu hotărârile C.E.D.O. indicate în tematică, în condiţiile în care recurentul a confirmat că situaţia de fapt din speţa prezentată era diferită de cea reţinută la pronunţarea acelor hotărâri.
În consecinţă, instanţa de fond a constatat corect lipsa de temei a cererii de anulare a rezultatelor obţinute de recurent la disciplinele „Organizare judiciară" şi „Jurisprudenţa C.E.D.O.", precum şi a cererii de calculare a mediei sale generale, numai pe baza rezultatelor de la celelalte patru discipline, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Regulamentul de concurs şi ar constitui o discriminare între candidaţi, cu privire la condiţiile de admitere în magistratură.
Curtea constată că sunt neîntemeiate şi criticile aduse în recurs soluţiei de respingere a cererilor privind recunoaşterea dreptului de opţiune asupra unui post de magistrat şi obligarea intimatului la plata de daune morale şi materiale, dat fiind că aceste cereri au caracter accesoriu şi respingerea lor este o consecinţă a soluţiei date cererii principale de anulare parţială a rezultatelor finale obţinute de recurent la concursul din 19 martie 2005.
Pentru motivele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.D. împotriva sentinţei nr. 27/F din 13 februarie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2248/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2250/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
