ICCJ. Decizia nr. 2251/2006. Contencios. Pensie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2251/2006
Dosar nr.4454/2001
nr. 3944/1/2001
Şedinţa publică din 14 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 februarie 2000, reclamantul N.I. a solicitat anularea deciziilor nr. 30612 din 10 noiembrie 1999 şi nr. 5 din 25 ianuarie 2000, emise de pârâta Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna şi obligarea pârâtei, să emită decizie de pensie de serviciu, în sumă de 4.262.694 lei, pentru vechimea în magistratură de 40 ani, începând cu data 1 octombrie 1999, conform art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată şi conform Legii nr. 50/1996, republicată.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 55/F din 27 martie 2000, a respins acţiunea, reţinând că pârâta a calculat corect pensia reclamantului, adăugând sporurile pe care acesta le-a avut la data pensionării iniţiale, indemnizaţia de conducere şi sporul de vechime.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi 10 şi art.3041 C. proc. civ.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 183 din 17 ianuarie 2001, a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Curtea a constatat că se impune suplimentarea probatoriului, prin depunerea de noi înscrisuri, pentru a se verifica dacă intimata a respectat dispoziţiile art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată şi Deciziile nr. 88/1999 şi nr. 89/1999, prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra dreptului magistraţilor, pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 142/1997, la actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate.
La 19 aprilie 2000, reclamantul N.I. a formulat o altă acţiune, solicitând anularea deciziilor nr. 30612 din 26 ianuarie 2000 şi nr. 44 din 20 martie 2000, emise de pârâta Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Covasna şi obligarea pârâtei să îi recalculeze pensia de serviciu, cu respectarea Legii nr. 92/1992, republicată, în sensul acordării drepturilor băneşti cuvenite pentru venitul net, sporul de vechime în muncă, sporul de stabilitate în magistratură şi sporul de 1% din venitul net, pentru fiecare an de vechime în magistratură, care depăşeşte vechimea de 25 de ani.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 96/F din 23 mai 2000, a respins acţiunea, reţinând că reclamantului nu i-au fost vătămate drepturile recunoscute de Legea nr. 92/1992, dat fiind că pensia sa a fost calculată pe baza salariului de la data pensionării, cu includerea sporului de vechime.
A mai reţinut instanţa că, la data pensionării, reclamantul nu beneficia de spor de stabilitate şi că, indemnizaţia de conducere nu făcea parte din salariul de bază.
Recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost admis de Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, prin Decizia nr. 849 din 28 februarie 2001. S-a casat sentinţa atacată, iar cauza a fost trimisă aceleiaşi instanţe, pentru rejudecare.
Cele două cauze, având aceleaşi părţi şi acelaşi obiect, au fost conexate prin încheierea din 19 iunie 2001, în temeiul art. 164 C. proc. civ.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 205/F din 5 octombrie2001, a admis acţiunile conexate formulate în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale a judeţului Covasna; a anulat deciziile nr. 5 din 25 ianuarie şi nr. 44 din 20 martie 2000 ale Comisiei de contestaţii din cadrul pârâtei, precum şi deciziile nr. 30612 din 10 noiembrie 1999 şi, respectiv, nr. 30612 din 26 ianuarie 2000, emise de pârâtă; a obligat pârâta, să emită o nouă decizie de pensie, cu un cuantum de 4.535.296 lei pensie brută, începând cu data de 1 octombrie 1999.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că ambele acţiuni sunt întemeiate, în raport cu prevederile art. 103 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 92/1992, republicată, având în vedere şi Deciziile nr. 88 şi nr. 89/1999 ale Curţii Constituţionale.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, susţinând că instanţa de fond a reţinut greşit că problema în discuţie este aceea a stabilirii pensiei de serviciu, în raport cu prevederile art. 103 din Legea nr. 92/1992.
Astfel, instanţa nu a respectat limitele rejudecării cauzei şi, înlăturând probele administrate cu această ocazie, a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală.
Recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Curtea Supremă de Justiţie), secţia de contencios administrativ, sub nr. 4454/2001, iar prin încheierea din 22 ianuarie 2003 s-a suspendat judecarea cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., la dosar depunându-se certificatul de deces al intimatului reclamant.
La data de 9 mai 2006, moştenitoarea intimatului-reclamant, P.I., a solicitat repunerea cauzei pe rol, cerere urmare căreia s-a fixat termen de judecată la 14 iunie 2006.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate şi cu prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va constata că recursul este nefondat.
Atât prin acţiunea formulată la 18 februarie 2000, cât şi prin cea din 19 aprilie 2000, reclamantul a solicitat anularea deciziilor privind acordarea pensiei emise de pârâtă, precum şi obligarea acesteia, la recalcularea pensiei, în raport cu prevederile Legii nr. 92/1992, republicată (art. 103).
Astfel, rejudecând cauza în fond după casare, curtea de apel corect a reţinut că, în ambele situaţii, problema în discuţie este stabilirea pensiei de serviciu, în raport cu prevederile art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.
În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (5) din Legea nr. 92/1992, republicată, pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu salariile de bază ale magistraţilor în activitate, iar prin Deciziile nr. 88 şi nr. 89/1999, Curtea Constituţională a statuat că dreptul recunoscut de acest text trebuie recunoscut tuturor magistraţilor pensionari, indiferent de data pensionării.
La data de 3 septembrie 1999, reclamantul a cerut ca pensia sa să fie recalculată, începând cu 1 octombrie 1999, situaţie în care pârâta-recurentă trebuia să aibă în vedere la stabilirea cuantumului pensiei, prevederile alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol.
Faţă de cele ce preced, sentinţa atacată este legală şi temeinică, iar recursul se priveşte ca nefondat şi va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Covasna împotriva sentinţei nr. 205/F din 5 octombrie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2250/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2260/2006. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
