ICCJ. Decizia nr. 2365/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta P.F. a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, solicitând anularea deciziilor nr. 1266 din 14 august 2003, nr. 1194 din 25 iulie 2003 și nr. 1264/2003, emise de Directorul general al Autorității Naționale a Vămilor, precum și a notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, încheiată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Totodată, reclamanta a solicitat și să se mențină decizia nr. 1163 din 15 august 2003, emisă de Autoritatea Națională a Vămilor.
Pe cale de excepție, reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a deciziei nr. 1266/2003, emisă de Directorul general al Autorității Naționale a Vămilor, prin care s-a dispus, începând cu data de 15 iulie 2003, încadrarea funcționarii publici din direcțiile regionale vamale și din birourile vamale în funcții publice de conducere și execuție, cu motivația că se încalcă principiul neretroactivității, întrucât se dispun măsuri începând cu data de 15 iulie 2003, cu toate că decizia este emisă la data de 14 august 2003.
în motivare, reclamanta a arătat că în conformitate cu prevederile art. XVI și XVII din Legea nr. 188/1999, modificată prin Legea nr. 161/2003, a fost numită în funcția publică de inspector principal, prin decizia nr. 1163/2003.
Cu toate că această încadrare a fost făcută cu respectarea criteriilor legale cuprinse în Ordinul nr. 218/2003 al Președintelui pârâtei Agenția Națională a Funcționarilor Publici, la data de 25 iulie 2003, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor a emis decizia nr. 1194/2003, care a dus la revizuirea tuturor reîncadrărilor funcționarilor publici și la o nouă reîncadrare făcută cu încălcarea legii, în ceea ce privește data limită de 15 iulie 2003, până la care se puteau face reîncadrările și modalitatea de încadrare prevăzută de art. 5 alin. (1) din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 218/2003. Reclamanta a arătat că decizia nr. 1264 din 14 august 2003 s-a luat în baza notei de constatare din 25 august 2003, întocmită de Secretarul general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și a adresei nr. 13105 din 4 august 2003, emisă de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prin care se menționează că reîncadrarea funcționarilor publici se face în ordinea rezultatelor obținute, că avansarea sau promovarea nu se asimilează noțiunii de reîncadrare și că potrivit reglementărilor în vigoare, reîncadrarea trebuia finalizată la data de 15 iulie 2003, iar eventualele intervenții legislative erau posibile până la data de 15 iulie 2003.
A mai susținut că prin decizia nr. 1264 din 14 iulie 2003 s-a limitat punctajul pentru criteriul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordinul nr. 218/2003, indiferent de complexitatea muncii și de importanța atribuțiilor din fișa postului, limitare care nu este prevăzută în nici un act normativ care reglementează reîncadrarea funcționarilor publici, astfel că prin aceasta se contravine Legii nr. 188/1999, modificată prin Legea nr. 161/2003 și a Ordinului nr. 218/2003.
Prin sentința civilă nr. 155 din 16 martie 2004, Curtea de Apel Timișoara a declinat competența materială pentru soluționarea acțiunii, în favoarea Tribunalului Timiș.
La rândul său, Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 668/2004, a declinat competența, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
în urma soluționării conflictului negativ de competență ivit, înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 6104 din 5 noiembrie 2003, a stabilit competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Soluționând cauza, această instanță, prin sentința civilă nr. 48 din 8 februarie 2006, a admis acțiunea reclamantei, a dispus anularea deciziilor nr. 1266 din 14 august 2003 și nr. 1194 din 25 iulie 2003 și nr. 1264 din 14 august 2003, emise de Autoritatea Națională a Vămilor, precum și a Notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, emisă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
A menținut ca legală decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, emisă de Autoritatea Națională a Vămilor.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut următoarele:
Deciziile nr. 1266/2003, nr. 1194/2003 și nr. 1264/2004 ale Autorității Naționale a Vămilor au fost emise în baza Notei de constatare din 25 iulie 2003, care încalcă dispozițiile Legii nr. 161/2003, deoarece este dată după expirarea termenului prevăzut de această lege, respectiv 15 iulie 2003 și fără respectarea Instrucțiunilor privind reîncadrarea funcționarilor publici aprobate prin Ordinul nr. 218/2003.
Acest termen nu este un termen de recomandare, ci este un termen de decădere.
Aceste decizii sunt nelegale, întrucât încalcă principiul neretroactivității, actelor administrative și nu s-au avut în vedere Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici cuprinse în anexa la Ordinul nr. 218/2003, respectiv nu s-a avut în vedere punctajul obținut de reclamantă și nici complexitatea și specificul activității desfășurate de aceasta, iar prin decizia nr. 1266 din 14 august 2003 i s-a încălcat reclamantei un drept recunoscut prin decizia nr. 1163/2003.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Autoritatea Națională a Vămilor a fost respinsă, având în vedere că procedura de contestare la care a apelat reclamanta, este cea prevăzută de Legea nr. 29/1990.
Totodată, a fost respinsă și excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cu privire la Nota de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Arad.
Agenția Națională a Funcționarilor Publici a susținut prin recursul său că în mod greșit prima instanță a respins excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât nota de constatare nr. 34254 din 25 iulie 2003 nu este act administrativ și nu a produs consecințe juridice, neconstituind prin ea însăși o manifestare de voință a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
A mai arătat că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect, având în vedere că prin art. 1 din Ordinul nr. 1519 din 19 noiembrie 2004 se revocă toate deciziile emise de Directorul general al Direcției Generale a Vămilor, cu privire la reîncadrările funcționarilor publici după data de 15 iulie 2003.
Prin recursul său, Autoritatea Națională a Vămilor a susținut că reîncadrarea reclamantei în funcția de inspector asistent a fost efectuată conform deciziei nr. 1266/2003, ținându-se cont, atât la reîncadrare, cât și la avansare, de notele obținute și calificativele acordate ca urmare a evaluării profesionale.
Ulterior, în baza O.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, s-a procedat la reîncadrarea reclamantei potrivit reglementărilor aprobate prin Ordinul nr. 70 din 26 ianuarie 2005.
Recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Având în vedere prevederile art. XVII alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 și prevederile Ordinului A.N.A.F. nr. 218/2003, prin Ordinul nr. 1519 din 29 iunie 2004 al Secretariatului de Stat al Autorității Naționale a Vămilor, ordin emis în aplicarea și executarea sentinței civile nr. 4923 din 15 noiembrie 2004 a Tribunalului București, au fost revocate deciziile Directorului general al Direcției Generale a Vămilor emise cu privire la reîncadrarea funcționarilor publici, după data de 15 iulie 2003.
Ca atare, încadrarea funcționarilor publici a rămas cea prevăzută în deciziile emise anterior datei de 15 iulie 2003, ordinul sus-menționat producându-și efectele și asupra raporturilor de serviciu ale intimatei-reclamante.
Totodată, după cum rezultă și din recursul formulat de Autoritatea Națională a Vămilor București, prin adoptarea O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pe anul 2005, s-a impus reîncadrarea și a funcționarilor publici din sistemul vamal conform prevederilor acestei ordonanțe.
Ca atare, prin Ordinul nr. 70 din 26 ianuarie 2005, emis de Autoritatea Națională a Vămilor, în baza actului normativ sus-menționat, intimata-reclamantă a fost reîncadrată în funcția de execuție inspector, clasa I, grad profesional asistent, treapta I.
în plus, din probatoriul administrat în cauză, rezultă că actele administrative în speță au avut drept scop reîncadrarea funcționarului public pe postul avut anterior și nu avansarea sau promovarea într-o funcție superioară.
Deciziile atacate au fost emise ca urmare a exercitării de către Agenția Națională a Funcționarilor a atribuțiilor prevăzute de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, în vederea aplicării corecte și unitare a Ordinului nr. 218/2003.
Ca atare, văzând și prevederile art. 312 și 314 C. proc. civ., s-a impus ca recursul să fie admis, să se modifice sentința recurată și, pe fond, să fie respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2849/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2836/2006. Contencios → |
|---|
