ICCJ. Decizia nr. 2847/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1 din 11 ianuarie 2006, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondată, excepția invocată de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, privitoare la lipsa calității procesuale pasive a acestuia și a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.C., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și Ministerul Administrației și Internelor - Corpul de Control, anulând actele administrative nr. 210557 din 1 martie 2005 (inclusiv dispoziția nr. S/37 din 1 martie 2005), emis de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și nr. 32318 din 3 mai 2005, emis de Ministerul Administrației și Internelor.
în motivarea sentinței se reține că în urma raportului nr. S/27629 din 22 februarie 2005 al Corpului de Control al Ministerului Administrației și Internelor, prin dispoziția nr. S/37 din 2 martie 2005, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor a dispus sancționarea reclamantului M.C., cu diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 2 luni, în temeiul art. 17 lit. b) și art. 18 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 400/2004; prin actul administrativ nr. 32318 din 3 mai 2005, Ministerul Administrației și Internelor - Corpul de Control a comunicat reclamantului că i-a fost respinsă contestația împotriva dispoziției de sancționare.
Instanța de fond a apreciat că în sarcina reclamantului s-a reținut încălcarea unei obligații ce nu făcea parte din fișa postului său, respectiv participarea la efectuarea unui test de integritate profesională a unui angajat al B.E.I.P. Botoșani, art. 4 și 5 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. S/1777 din 8 aprilie 2004 prevăzând în mod expres cadrele în sarcina cărora intră testarea fidelității și integrității profesionale, respectiv șefii, comandanții, directorii generali și directorii structurilor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, organizarea respectivei testări revenind Direcției Generale de Informații și Protecție Internă.
în ceea ce privește a doua abatere reținută în sarcina reclamantului, respectiv exercitarea deficitară a actului managerial, instanța de fond a apreciat că pârâții nu au indicat faptele concrete care conturează această abatere, în conformitate cu art. 12 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 400/2004 (articol care prevede limitativ faptele ce constituie abateri disciplinare).
Față de aceste motive de nelegalitate a actului de sancționare, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, dispunând anularea actelor administrative menționate; excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor a fost respinsă, instanța apreciind că acest pârât are calitate procesuală ca emitent al actului administrativ nr. 32318 din 3 mai 2005, prin care a fost respinsă contestația reclamantului.
împotriva acestei sentințe au formulat recurs, pârâții Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și Ministerul Administrației și Internelor - Corpul de Control, susținând că hotărârea este nelegală și netemeinică, deoarece s-a reținut în mod greșit că reclamantul-intimat nu avea atribuții în privința testării integrității personalului din subordine și că agentul șef adjunct al B.E.I.P. Botoșani, numitul A.M. nu se afla în subordinea sa.
Totodată, instanța de fond nu a avut în vedere verificările efectuate de Corpul de Control în perioada 18 ianuarie - 21 ianuarie 2005, când activitatea de control a relevat că intimatul-reclamant nu s-a implicat în îndeplinirea atribuțiilor funcționale, conform fișei postului.
Recurentul Ministerul Administrației și Internelor - Corpul de Control a invocat ca motiv de recurs și lipsa calității sale procesuale pasive, față de împrejurarea că actul de sancționare a fost emis de I.N.E.P., instituție cu personalitate juridică ce funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, iar faptul că Ministerul Administrației și Internelor - Corpul de Control a soluționat contestația reclamantului împotriva deciziei de sancționare, nu-i conferă calitate procesuală în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, Curtea a constatat că recursurile sunt întemeiate.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a apreciat că actul de sancționare atacat nu are la bază fapte concrete ce au fost reținute ca abateri disciplinare în sarcina reclamantului-intimat, reprezentând încălcări ale atribuțiilor sale de serviciu.
Potrivit art. 41 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul-intimat avea obligația acordării sprijinului colegilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu, lucru pe care nu l-a făcut, neputând să participe la realizarea unui test de integritate privind pe un subordonat al său, test ce se desfășura în baza Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. S/177 din 8 aprilie 2004.
De asemenea, este neîntemeiată aprecierea instanței de fond, în sensul că persoana testată nu avea calitatea de subordonat al reclamantului, acesta din urmă fiind șeful B.J.E.P. Botoșani, iar persoana testată fiind agent-șef în cadrul B.E.I.P. Botoșani.
O altă categorie de abateri reținută în sarcina intimatului-reclamant, prin actul de sancționare, se referă la exercitarea deficitară a actului managerial, constatată de Corpul de Control în perioada 18 ianuarie - 21 ianuarie 2005 și consemnată în raportul acestui organ nr. S/27629 din 2 februarie 2005.
Astfel, datorită neexercitării controlului asupra activității serviciului pe care îl conducea reclamantul-intimat, a fost posibilă eliberarea unor documente de identitate pe baza unor declarații în fals, nerespectarea procedurilor de stabilire a domiciliului pe raza unității administrativ-teritoriale și în ceea ce privește repatrierile pe această bază, s-a reținut săvârșirea abaterii prevăzute de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 cu modificările ulterioare, respectiv "neglijența manifestată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu", aplicându-se o sancțiune proporțională cu gravitatea relativ redusă a abaterilor concrete constatate (diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită cu 15% pe o perioadă de 2 luni).
Pentru considerentele menționate, Curtea a apreciat că instanța de fond a stabilit în mod greșit inexistența abaterilor care constituie temeiul sancțiunii aplicate reclamantului-intimat, astfel că, în baza art. 3041C. proc. civ., recursurile au fost admise, dispunându-se modificarea în tot a sentinței atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
în ceea ce privește motivul de recurs invocat de Ministerul Administrației și Internelor, privind lipsa calității sale procesuale pasive, acesta urmează a fi respins în raport cu obiectul acțiunii, care include și anularea dispoziției nr. 32318 din 3 mai 2005 a Ministerului Administrației și Internelor - Corpul de Control, prin care acest pârât a respins contestația reclamantului-intimat, pronunțându-se în sensul menținerii sancțiunii aplicate, aflându-se astfel în raporturi juridice cu persoana sancționată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2861/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2845/2006. Contencios → |
|---|
