ICCJ. Decizia nr. 2521/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin hotărârea nr. 207 din 9 martie 2006, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de D.L., judecător la Judecătoria Alba Iulia, de promovare a sa într-o funcție de execuție la Tribunalul Alba, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la examenul de promovare desfășurat în sesiunea octombrie - noiembrie 2003.
Pentru a hotărî astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în esență, că promovarea s-a făcut din rândul candidaților care au obținut la examen cel puțin media generală 8, dar numai în ordinea mediilor obținute și numai în limita numărului de posturi vacante scoase la examen, criterii ce nu au fost îndeplinite de D.L.
S-a mai arătat că examenul de promovare din sesiunea octombrie - noiembrie 2003 s-a desfășurat potrivit Regulamentului privind organizarea și desfășurarea examenului în vederea promovării într-o funcție de execuție vacantă sau pe loc la instanțele și parchetele de pe lângă acestea, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2958/C din 10 decembrie 2001, care nu permitea o valorificare ulterioară a rezultatelor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că în cauză nu poate fi incident art. 181din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 323 din 14 august 2005, cu completările și modificările ulterioare, întrucât legea civilă nu retroactivează. în plus, acest text nu permite valorificarea rezultatelor unui concurs de promovare după o perioadă mai mare de 6 luni de la data susținerii acestuia, or D.L. a susținut examenul de promovare în sesiunea octombrie - noiembrie 2003 și a formulat cererea de valorificare a rezultatelor în luna februarie 2006.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, D.L., formulând critici pe care nu le-a încadrat în drept.
Recurenta susține că intimatul a aplicat greșit legea, întrucât nici Regulamentul din 24 august 2005 și nici cel din 14 decembrie 2003 nu erau în vigoare la data susținerii examenului.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii trebuia să examineze cererea sa de valorificare a rezultatelor obținute în sesiunea octombrie - noiembrie 2003, prin prisma Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2958 din 10 decembrie 2001, care nu prevedea un termen în interiorul căruia se puteau valorifica rezultatele de la un concurs anterior.
Recurenta mai învederează, într-un ultim argument în sprijinul tezei sale, că practica Consiliului Suprem al Magistraturii în materia promovărilor magistraților a fost în sensul că persoana declarată admisă promova la instanța ierarhic superioară, în momentul în care se vacanta postul la această instanță, citând cazuri atât din sesiunile anterioare anului 2003, cât și ulterioare acestui moment.
Examinând Hotărârea nr. 207 din 9 martie 2006 a Plenului Consiliului Suprem al Magistraturii, prin prisma motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9, dar și potrivit art. 3041C. proc. civ., înalta Curte a constatat:
Din considerentele hotărârii atacate rezultă că cererea recurentei, de promovare într-o funcție de execuție la Tribunalul Alba, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la examenul de promovare desfășurat în sesiunea octombrie - noiembrie 2003, a fost examinată de intimat, atât prin prisma Regulamentului privind organizarea și desfășurarea examenului în vederea promovării într-o funcție de execuție vacantă sau pe loc la instanțe și parchetele de pe lângă acestea, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2958/C din 10 decembrie 2001, cât și potrivit reglementărilor în vigoare la data formulării cererii.
Astfel, după cum s-a menționat și în preambulul considerentelor prezentei decizii, intimatul a reținut explicit în hotărârea atacată că prevederile Regulamentului din anul 2001 nu permiteau o valorificare ulterioară a rezultatelor, art. 21 și 23 stabilind că promovarea se face din rândul candidaților care au obținut la examen cel puțin media generală 8 (recurenta a obținut 8,50), dar numai în ordinea mediilor obținute și numai în limita numărului de posturi vacante scoase la examen, criterii ce nu au fost îndeplinite de recurentă, care s-a situat pe locul 7, în condițiile în care în acea sesiune, pentru Tribunalul Alba, a fost scos la concurs un singur post de execuție.
Tot astfel, examinând textele la care se făcea trimitere în cererea (memoriul) recurentei, intimatul a conchis că acestea nu susțin punctul de vedere exprimat de aceasta, ci se referă, de fapt, la promovarea magistraților, care se dispunea la propunerea ministrului justiției, de către Consiliul Superior al Magistraturii, numai cu consimțământul magistraților.
Prin urmare, nici Regulamentul din anul 2001, în vigoare la data susținerii examenului și nici art. 88 alin. (1) lit. d) și art. 94 din Legea nr. 92/1992, invocate de recurentă, nu prevedeau posibilitatea valorificării ulterioare a rezultatelor obținute.
Că intimatul a interpretat corect legea, rezultă chiar din cuprinsul regulamentului invocat care, la art. 3 conținea următoarea prevedere:
alin. (1)
- "Examenul în vederea promovării magistraților în funcții de execuție vacante sau pe loc, prevăzut la art. 1 (adică examenul susținut de recurentă) se organizează de două ori pe an, de regulă toamna și primăvara, la sediul Ministerului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii și
alin. (2)
- Atunci când între cele două sesiuni ordinare apar posturi vacante în cadrul instanțelor judecătorești, ministrul justiției poate dispune, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organizarea unor sesiuni extraordinare pentru ocuparea acestora".
Rezultă, deci, că potrivit Regulamentului din anul 2001, nu numai că nu era prevăzută posibilitatea valorificării ulterioare a rezultatelor obținute, dar chiar era prevăzută expres posibilitatea organizării unor sesiuni extraordinare pentru ocuparea posturilor vacantate între cele două sesiuni ordinare de examen.
Așa fiind, înalta Curte a constatat că în determinarea practică a legii aplicabile situației juridice concrete cu care a fost învestit, Consiliul Superior al Magistraturii a aplicat corect regula potrivit căreia o situație juridică generează acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei, regulă cristalizată în adagiul tempus regit actum. De altfel, recurenta însăși susține că îi este aplicabil Regulamentul din anul 2001, refuzând, însă, să observe că cererea sa a fost examinată prin prisma acestuia.
Cât privește critica referitoare la examinarea cererii și prin prisma art. 181din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 323 din 24 august 2005, modificat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 595 din 14 decembrie 2005, text în vigoare la data înregistrării acesteia (23 februarie 2006), înalta Curte a constatat că este nefondată, dintr-o dublă perspectivă. Astfel, pe de o parte, intimatul trebuia să soluționeze o cerere prin care recurenta invoca o instituție nouă: promovarea efectivă prin valorificarea ulterioară a rezultatelor unui examen sau concurs care nu era reglementată decât în noul regulament și pe de altă parte, considerentul care se referă la art. 181conține un argument suplimentar, nicidecum hotărâtor, în justificarea soluției adoptate, în sensul că și în ipoteza în care recurentei i s-ar aplica acest text, nu ar putea obține o soluționare favorabilă a cererii, întrucât aceasta a fost formulată după o perioadă mai mare de 6 luni de la data susținerii examenului.
în fine, referirea recurentei la practica Consiliului Superior al Magistraturii în materia promovării magistraților vizează alte sesiuni de promovare (iunie 2003 și iunie 2004), nu este însoțită de dovezi și excede limitelor învestirii instanței de judecată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 29 alin. (7) - (9) din Legea nr. 317/2004, republicată și art. 312 C. proc. civ., a fost respins recursul de față ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2836/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2841/2006. contencios → |
|---|
