ICCJ. Decizia nr. 2483/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 17 octombrie 2005, la Tribunalul Călărași, reclamanta V.N. a solicitat anularea actului administrativ nr. CR/24.271 din 12 septembrie 2005, emis de pârâta Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și obligarea pârâtei să-i restituie suma de 3.927.766 lei, reținută cu titlul de contribuție C.A.S. (7%), în perioada ianuarie 2000 - 31 martie 2001, cu dobânda aferentă, de la data reținerii și până la data executării integrale a obligației de plată.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze în baza art. 99 alin. (1) și art. 141 din Legea nr. 92/1992, dar a fost obligată nelegal la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru care a solicitat restituirea în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Tribunalul Călărași a invocat din oficiu excepția de necompetentă materială, excepție care a fost admisă prin sentința civilă nr. 842 din 11 noiembrie 2005 și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Călărași a reținut că actul administrativ contestat a fost emis de o autoritate centrală și că art. 3 pct. 1 C. proc. civ., prevede competența curților de apel de a judeca în primă instanță, litigiile privind actele instituțiilor și autorităților centrale.
Prin sentința civilă nr. 667 din 21 martie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Călărași și constatând existența unui conflict negativ de competență, a înaintat dosarul la înalta Curte de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Hotărârea Curții de Apel București s-a întemeiat pe dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind contribuțiile în valoare de până la 5 miliarde lei, se soluționează în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, indiferent de emitentul actului administrativ.
învestită în soluționarea prezentului conflict negativ de competență, ivit în condițiile prevăzute de art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Curtea a stabilit competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Călărași, pentru următoarele considerente:
Acțiunea formulată de reclamantă are ca obiect anularea actului administrativ emis de pârâtă, ca autoritate centrală, cu privire la suma de 3.927.766 lei, solicitată în baza art. 113 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 92/2003, republicată, care prevede că se restituie, la cererea debitorului, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
Sumele solicitate de reclamantă, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate, sunt creanțe fiscale principale, ca venituri ale bugetului general consolidat, în sensul prevăzut de art. 21 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 92/2003, republicată.
în consecință, prezentul litigiu are ca obiect drepturi patrimoniale rezultate din raporturi de drept material-fiscal, pentru care este competentă a se pronunța instanța de contencios administrativ și fiscal.
Din punct de vedere al competenței materiale procesuale, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede, în art. 10 alin. (1), că litigiile privind actele administrative ale autorităților publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale.
Față de acest criteriu legal al competenței materiale după valoarea litigiului, și nu după calitatea autorității administrative chemată în judecată, în litigiile referitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și debite accesorii, Curtea a avut în vedere că suma solicitată de reclamantă este de 3.927.766 lei, astfel încât competența materială de a se pronunța în primă instanță aparține Tribunalului Călărași, ca instanță de contencios administrativ și fiscal.
Pentru motivele expuse, Curtea a stabilit competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Călărași.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2484/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2474/2006. Contencios → |
|---|
