ICCJ. Decizia nr. 30/2006. Contencios. Anulare proces verbal de contravenţie întocmit de Garda Financiară. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 30/2006
Dosar nr. 5643/2003
nr. 18841/1/2003
Şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2006
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria C nr. 15941 din 20 aprilie 2001, comisarii Gărzii Financiare Suceava au amendat SC P. SRL Boroaia, cu 2.000.000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 şi au dispus în acelaşi timp, confiscarea sumei de 1.415.962.850 lei, rezultatul comercializării fără documente legale, a cantităţii de 2.099,45 m3 cherestea.
SC P. SRL şi A.F. B.I. au contestat procesul-verbal, susţinând, în esenţă, că deţin documentele legale pentru întreaga cantitate de material lemnos.
Prin sentinţa civilă nr. 1102 din 10 iunie 2002, Judecătoria Fălticeni a respins contestaţia, soluţie devenită irevocabilă prin respingerea recursului declarat de petiţionar - Decizia civilă nr. 306/2002 a Tribunalului Suceava.
Împotriva acestei ultime hotărâri, SC P. SRL şi A.F. B.I. au formulat contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., invocând omisiunea de cercetare a motivelor de recurs formulate de A.F. B.I.
Prin Decizia nr. 9 din 17 decembrie 2002, Tribunalul Suceava a admis contestaţia în anulare, a anulat Decizia nr. 306/2002, a admis recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1102/2002, pe care a casat-o şi pe fond, a admis plângerile SC P. SRL şi A.F. B.I. şi a anulat procesul-verbal de contravenţie.
Considerând această hotărâre, esenţial nelegală şi vădit netemeinică, datorită interpretării eronate a dispoziţiilor art. 318 teza a II-a C. proc. civ., Procurorul general a declarat recurs în anulare.
Recursul este întemeiat şi urmează a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.: „hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare".
Tribunalul Suceava, soluţionând contestaţia în anulare formulată de SC P. SRL şi A.F. B.I., a apreciat ca fiind întrunite cerinţele art. 318 alin. (1) C. proc. civ. şi a considerat că Judecătoria Fălticeni a omis să cerceteze plângerea formulată de A.F. B.I.
Procedând astfel, în mod evident, Tribunalul Suceava a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, rezultat al interpretării greşite a dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ.
Procesul-verbal de contravenţie a avut drept unic subiect SC P. SRL, căreia i-a fost aplicată amenda contravenţională, situaţie faţă de care, legal şi temeinic, Judecătoria Fălticeni s-a pronunţat.
În recursul declarat împotriva hotărârii nr. 1102/2002, nici nu s-a invocat ca motiv de casare, omisiunea de pronunţare asupra plângerii formulate de A.F. B.I., singurele aspecte criticate fiind legate de fondul cauzei, astfel încât instanţei de recurs nu i se poate imputa omisiunea de pronunţare pe care o are în vedere art. 318 C. proc. civ.
De altfel, invocarea acestui temei de drept în susţinerea contestaţiei în anulare s-a dovedit a fi pur formal, în realitate contestatorii criticând modul de soluţionare al fondului pricinii, cu referire la aprecierea dată de instanţa de fond şi recurs, asupra probelor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 9 din 17 decembrie 2002 a Tribunalului Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Anulează Decizia atacată şi respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de A.F. B.I. şi SC P. SRL împotriva deciziei nr. 306 din 11 noiembrie 2002, a aceluiaşi tribunal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3/2006. Contencios. Anulare act administrativ.... | ICCJ. Decizia nr. 307/2006. Contencios. Contestaţie în... → |
---|