ICCJ. Decizia nr. 3226/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3226/2006
Dosar nr. 1581/33/2006
Şedinţa publică din 3 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la Judecătoria Cluj-Napoca, la data de 3 ianuarie 2005 şi ulterior precizată la data de 10 iunie 2005, reclamanta R.C. a solicitat anularea parţială a Ordinului nr. 1361 din 3 noiembrie 2004, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, încadrarea reclamantei în funcţia de consilier juridic principal cu salariul aferent, plata drepturilor salariale restante, de la 15 iulie 2003, la 1 noiembrie 2004, cu indexările şi majorările corespunzătoare, obligarea la dobânda legală, efectuarea menţiunilor în carnetul de muncă şi obligarea pârâtei la plata obligaţiilor bugetare pentru această încadrare.
Prin sentinţa civilă nr. 1986/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj care, prin sentinţa civilă nr. 1417/2005, a admis acţiunea, a anulat ordinul contestat, a obligat-o pe pârâtă să emită un nou ordin prin care reclamanta să fie încadrată în funcţia de consilier juridic principal cu salariu aferent, pârâta a mai fost obligată la plata drepturilor salariale restante actualizate (1585,48 lei RON), plus dobânda legală (885,94 lei RON); de asemenea, pârâta a fost obligată la efectuarea menţiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, la plata către bugetul asigurărilor de stat a sumelor aferente acestei încadrări, plus 1285 lei RON cheltuieli de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 287/2006 a Curţii de Apel Cluj a fost admis recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor împotriva sentinţei civile nr. 1417/2005 a Tribunalului Cluj, s-a casat sentinţa şi s-a reţinut cauza, spre competentă soluţionare, în fond, conform dispoziţiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 182/2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea precizată, astfel cum se dispusese şi prin sentinţa tribunalului, însă fără cheltuieli de judecată.
Instanţa a reţinut că ordinul contestat lezează drepturile salariale ale reclamantei care, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, avea dreptul la un cuantum mai mare al salariului pentru perioada 15 iulie 2003 - 31 octombrie 2004. S-a mai apreciat că ordinul este emis în contra dispoziţiilor sentinţei civile nr. 72/2004 a Curţii de Apel Cluj, prin care s-a stabilit încadrarea reclamantei în funcţia de consilier juridic principal, categoria A, clasa a II-a, gradul I.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recursuri, ambele părţi.
Reclamanta a arătat că instanţa de fond în mod greşit nu i-a acordat cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a recursului pârâtei, nemotivat în drept şi nestructurat pe motive distincte, s-a arătat în esenţă că Ordinul nr. 1361/2004 cuprinde încadrarea prevăzută de OUG nr. 82/2004; că funcţiile stabilite ca urmare a reîncadrării începând cu data de 15 iulie 2003, în baza Legii nr. 161/2003, au corespondent în salarii, începând cu 1 ianuarie 2005, o dată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 92/2004; că în ce priveşte punerea în executare a sentinţei civile nr. 72/2004 a Curţii de Apel Cluj, prin aceasta nu s-a dispus în legătură cu salariul, iar Ordinul nr. 1439/2004 a pus în executare sentinţa cu privire la reîncadrarea reclamantei.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursurilor formulate, conform art. 3041 Curtea reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 72/2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a dispus obligarea pârâtei de a o reîncadra pe reclamantă în funcţia publică de consilier juridic principal, stabilită prin Decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003 a Directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor.
Prin Ordinul nr. 1439 din 4 noiembrie 2004, Autoritatea Naţională a Vămilor a pus în executare sentinţa de mai sus şi nu a dispus nimic referitor la salarizare, continuând să o remunereze pe reclamantă cu un salariu inferior. Este evidentă culpa intimatei-pârâte care, în funcţie de încadrare, era obligată să stabilească şi salariul aferent încadrării pentru salariat.
Reîncadrarea reclamantei în funcţia de consilier juridic principal, categoria A, clasa II, gradul I, prin Ordinul nr. 1439 din 4 noiembrie 2004 al Autorităţii Naţionale a Vămilor, are în vedere perioada 15 iulie 2003 (conform deciziei nr. 1163 din 15 iulie 2003 a Directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, menţionată în ordin) -1 noiembrie 2004, când a intrat în vigoare OUG nr. 82/2004. Pentru această perioadă, raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză a stabilit o diferenţă de salariu actualizată, care în mod just a fost acordată de instanţa de fond, intimata neformulând obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă judiciară.
În ce priveşte stabilirea gradelor profesionale, din punct de vedere al salarizării, funcţia publică trebuia identificată prin categorie, clasă, grad, în acest sens fiind şi „Nota" Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, adresată Autorităţii Naţionale a Vămilor, la data de 23 decembrie 2004.
Ordinul nr. 1361 din 3 noiembrie 2004 a fost emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, în baza OUG nr. 82/2004. În ce o priveşte pe reclamantă, s-a avut, însă, în vedere încadrarea în funcţia de consilier juridic A-III-1 şi salarizarea aferentă, în loc de reîncadrarea dispusă prin sentinţa nr. 72/2004 a Curţii de Apel Cluj, cu salariul aferent.
OUG nr. 82/2004 prevede la art. 1 că, începând cu data de 1 noiembrie 2004, Anexele nr. I - IV din OUG nr. 192/2002 se înlocuiesc cu Anexele nr. I - IV la prezenta ordonanţă de urgenţă.
Autoritatea Naţională a Vămilor avea obligaţia, în executarea sentinţei civile sus menţionate, să o încadreze pe reclamantă la funcţia de consilier juridic cu categoria, clasa şi gradul corespunzătoare celei stabilite prin Ordinul nr. 1439/2004 (conform deciziei nr. 1163 din 15 iulie 2003 a Directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor), cu salarizarea aferentă.
Este eronată susţinerea Autorităţii Naţionale a Vămilor, în sensul că funcţiile stabilite începând cu data de 15 iulie 2003, au corespondent în salarii, începând cu 1 ianuarie 2005, data intrării în vigoare a OUG nr. 92/2004. Pe de o parte, Autoritatea Naţională a Vămilor, în ce o priveşte pe reclamantă, trebuia să respecte sentinţa civilă nr. 72/2004 a Curţii de Apel Cluj, iar pe de altă parte, OUG nr. 92/2004, prin art. 6, a dispus alte încadrări, care nu au legătură cu prezenta cauză, întrucât acţiunea se referă la ordine emise de Autoritatea Naţională a Vămilor în temeiul altor acte normative.
Faţă de cele mai sus analizate, se constată că sentinţa este legală şi urmează a fi menţinută, cu completarea motivării conform prezentelor considerente.
Ca urmare, recursul declarat de Autoritatea Naţională a Vămilor va fi respins ca nefondat.
Referitor la recursul reclamantei, se constată că şi acesta este nefondat.
Curtea de apel nu a acordat reclamantei cheltuieli de judecată, întrucât prin precizarea acţiunii nu a solicitat acest lucru, iar apărătorul reclamantei, la judecarea în fond a pricinii, a precizat că nu se solicită cheltuieli de judecată, astfel cum s-a consemnat în sentinţa recurată.
Pentru considerentele expuse, ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de R.C. şi de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională Vamală Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 182 din 5 aprilie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3225/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3227/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
