ICCJ. Decizia nr. 3269/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, solicitând ca prin sentință să se dispună anularea Ordinului nr. T.U.1121 din 16 septembrie 2005 al Șefului Statului Major al Forțelor Terestre, prin care reclamantul a fost trecut în rezervă, reîncadrarea reclamantului la locul de muncă avut anterior trecerii în rezervă, acordarea tuturor drepturilor de care reclamantul a fost lipsit de la data trecerii în rezervă și până la reîncadrare, acordarea de daune morale și suspendarea actului atacat până la soluționarea procesului.
Prin sentința civilă nr. 150 din 15 martie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea reclamantului, cu motivarea că s-a dovedit în cauză încălcarea de către reclamant a dispozițiilor regulamentului disciplinei militare și că faptele săvârșite de reclamant reprezintă abateri grave, care au justificat trecerea în rezervă, potrivit dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
împotriva sentinței civile sus-menționate a formulat recurs în termen legal, reclamantul C.C., prin care a solicitat admiterea căii de atac și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță.
A învederat reclamantul, prin motivele de recurs, că sentința atacată este fără suport legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, în condițiile în care instanța de fond nu a analizat aspectul principal al nelegalității ordinului de trecere în rezervă și s-a concentrat pe chestiuni nerelevante, cum ar fi împrejurările în care s-a produs incidentul cu pricina și textele regulamentelor militare aplicabile în acest sens.
A mai arătat recurentul, că intimatul-pârât în mod nelegal a dispus judecarea în consiliul de judecată pentru incidentul produs, atâta vreme cât, pentru aceeași faptă, Ministerul Apărării Naționale a sesizat parchetul militar pentru săvârșirea unei fapte panele. într-o asemenea situație, potrivit principiului că "penalul ține în loc contravenționalul", sesizarea organelor de urmărire penală paralizează acțiunea disciplinară, iar calea unei asemenea acțiuni putea fi urmată numai după ce parchetul ar fi emis, potrivit prevederilor art. 228 C. proc. pen., o rezoluție de neîncepere a urmării penale.
Recursul este nefondat și va fi respins, pentru considerentele ce urmează.
Prin Ordinul nr. T.U.1121 din 19 septembrie 2005, emis de Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, s-a dispus trecerea în rezervă a reclamantului C.C., conform dispozițiilor art. 85 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, pentru săvârșirea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale, în baza actului de constatare nr. A-2071 din 28 iulie 2005, încheiat de Comisia de cercetare constituie la nivelul U.M. nr. 02216 Cluj-Napoca, a referatului nr. G(s) 4195 din 08 august 2005, de trimitere a reclamantului în fața Consiliului de judecată întocmit de ofițerul cu cercetarea penală specială din cadrul U.M. nr. 02565 Cluj-Napoca și a Hotărârii nr. G 3320 din 29 august 2006 a Consiliului de judecată din U.M. nr. 02565 Cluj-Napoca, numit prin ordinul comandantului Corpului 4 Armată Teritorial "Mareșal Constantin Prezan".
în concret, s-a reținut și probat săvârșirea de către reclamant a faptei de agresare și amenințare a m.c. N.P., în incinta Căminului militar nr. 5 Cluj-Napoca, cu consecința vătămării corporale a persoanei agresate, încălcându-se, astfel, prevederile art. 44 alin. (6) (săvârșirea de fapte imorale sau incompatibile cu calitatea de militar), (8) (participarea voluntară la perturbarea ordinii și liniștii publice), (14) (lipsa de respect manifestată față de comandanți, superiori, egali sau inferiori în grad) și (16) (nerespectarea normelor de conviețuire în unitate, familie și societate) din Regulamentul disciplinei militare nr. RG 3/2000.
încălcarea dispozițiilor din regulamentul disciplinei militare sus menționate este evidentă, iar faptele reținute în sarcina reclamantului, prin luarea în considerare a modului de săvârșire și a consecințelor acestora, au fost în mod corect încadrate în categoria abaterilor grave, care au justificat luarea măsurii de trecere în rezervă, potrivit prevederilor art. 85 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
împrejurarea că împotriva reclamantului, în dosarul penal nr. 36/p/2005 al Parchetului Militar Cluj, în baza sesizării formulate de comandantul U.M. nr. 02216 Cluj, se efectuau la data exercitării acțiunii disciplinare și a trecerii în rezervă cercetări penale pentru săvârșirea infracțiunii de lovire a inferiorului, prevăzut de art. 336 alin. (1) C. proc. pen., nu era de natură să impună suspendarea acțiunii disciplinare, întrucât temeiul trecerii în rezervă nu îl constituie prevederile art. 85 alin. (1) lit. k) și art. 87 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, referitoare la săvârșirea unor infracțiuni, ci dispozițiile art. 85 alin. (1) lit. j) din același act normativ, privitoare la săvârșirea de către militari de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare.
în aceste condiții, reținând că sentința atacată este legală și temeinică, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul C.C. împotriva sentinței civile nr. 150 din 15 martie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3262/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3259/2006. Contencios → |
|---|
