ICCJ. Decizia nr. 3305/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3305/2006
Dosar nr. 2943/1/2006
Şedinţa publică din 10 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 384/PI din 14 decembrie 2005, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC I.T. SRL Arad împotriva pârâţilor Ministerului Finanţelor Publice şi Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, a dispus anularea deciziilor nr. 242 din 22 iulie 2005 şi nr. 265 din 24 august 2005, emise de pârâţi şi i-a obligat pe aceştia să plătească reclamantei, suma de 595 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut în esenţă că, deciziile emise de pârâte sunt nelegale, având în vedere că reclamanta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 180 şi 183 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal.
A mai reţinut că suprafaţa de teren deţinută de reclamantă asigură garanţii pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii economice pentru societăţile comerciale care funcţionează la adresa reclamantei şi că, la inventarul efectuat în data de 26 iunie 2005, în prezenţa organelor Gărzii Financiare, nu s-a descoperit nici o lipsă la stocul înregistrat, iar discrepanţele constatate între situaţia scriptică şi cea faptică la depozitul societăţii cu ocazia controlului efectuat în data de 11 iulie 2005, precum şi listele de inventar urmau să fie depuse la organul de control până la data de 15 iulie 2005.
A mai reţinut că prin Decizia nr. 003 din 10 februarie 2004, emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, s-a revocat autorizaţia de antrepozit fiscal nr. 185 din 23 decembrie 2003, emisă în favoarea reclamantei, autorizaţie de antrepozit fiscal care a mai fost revocată şi prin Decizia nr. 242 din 22 iulie 2005, contestată de reclamantă în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Arad, în nume propriu şi în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre nelegală, apreciind că societatea reclamantă îndeplineşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 571/2003, pentru obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal, starea de fapt constatată de organele de control fiind contrară.
De asemenea, reclamanta a încălcat şi dispoziţiile privind obligaţia de a raporta autorităţii fiscale, orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile.
Recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Arad, în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice, va fi admis pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 242 din 22 iulie 2005, Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produse accizabile supuse marcării a dispus revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal emisă reclamantei SC I.T. SRL, filiala Arad, pentru nerespectarea de către aceasta a prevederilor art. 180 lit. b), art. 183 lit. c) şi lit. b) şi a art. 197 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi cele ale art. 190 alin. (1) lit. o) din OG nr. 92/2003, republicată.
Potrivit art. 180 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, printre condiţiile de autorizare, la lit. b) se arată că „locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc, fără plata accizelor".
Urmare a verificărilor efectuate de organele de control din cadrul A.C.F. Arad, prin procesul-verbal încheiat la data de 11 iulie 2005, s-a constatat un minus de inventar la alcoolul etilic rafinat, în cantitate de 25.331 grdall. Datorită acestui minus la inventar, care demonstrează că au fost scoase din depozit, produse accizabile fără plata accizelor, organul de control a propus revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal, în temeiul art. 185 alin. (3) din Legea nr. 571/2003.
Referitor la susţinerile reclamantei potrivit cărora art. 237 Cod Fiscal,prevede obligativitatea depunerii listelor de inventariere întocmite pentru stocurile de materii-prime şi produse finite până la data de 15 ale fiecărei luni, pentru luna precedentă, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 183 lit. c) Cod Fiscal, potrivit cărora „orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine evidenţe exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea autorităţilor fiscale".
Din interpretarea prevederilor acestui text, coroborate cu dispoziţiile art. 163 lit. c) Cod Fiscal, potrivit cărora antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute în prezentul titlu şi de norme, rezultă că termenele menţionate la art. 237, nu exonerează antrepozitarii autorizaţi de îndeplinirea obligaţiilor menţionate la art. 183 lit. c).
Prin faptele sale, reclamanta a încălcat şi dispoziţiile art. 183 lit. h) din Legea nr. 571/2003, antrepozitarul având obligaţia să cerceteze şi să raporteze autorităţilor fiscale competente, orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile.
De asemenea, prin scoaterea din antrepozitul fiscal a produselor accizabile fără plata accizelor, societatea s-a sustras de la plata accizelor, încălcând şi prevederile art. 197 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, potrivit cărora antrepozitarul autorizat răspunde pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă.
Având în vedere cele mai sus expuse, se va admite recursul declarat de pârâtă, în numele Ministerului Finanţelor şi se va modifica sentinţa atacată, în sensul respingerii, ca nefondate, a acţiunii formulată de societatea comercială.
Cu privire la recursul formulat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Arad, în nume propriu, întrucât aceasta nu a figurat ca parte în procesul de la instanţa de fond, va fi respins ca fiind făcut de o persoană lipsită de calitate procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Arad, pentru Ministerul Finanţelor Publice - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale şi a importatorilor de produce accizabile supuse marcării, împotriva sentinţei civile nr. 384/PI din 14 decembrie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea introdusă de SC I.T. SRL Arad, ca nefondată.
Respinge recursul formulat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Arad, în nume propriu, împotriva aceleiaşi sentinţe pentru lipsă de calitate procesuală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3291/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3308/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
