ICCJ. Decizia nr. 3426/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3426/2006
Dosar nr. 3658/1/2006
Şedinţa publică din 16 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 42 din 23 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 13678/2004, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea numitului C.I., de anulare a deciziei nr. 63571 din 17 noiembrie 2004 a Inspectoratului General al Poliţiei Române şi a dispoziţiei nr. S/438 din 8 noiembrie 2004, emisă de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj, precum şi de repunere în situaţia anterioară, prin reîncadrarea reclamantului în funcţia de agent şef de poliţie la Serviciul Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în fapt, că reclamantul a fost cercetat, alături de alţi trei poliţişti, pe motiv că se afla în relaţii neprincipiale cu elemente ale lumii interlope clujene, respectiv în anturajul numitului B.A. şi beneficiind de favorurile sexuale al mai multor tinere din reţeaua condusă de acest proxenet.
A constatat instanţa că cercetarea disciplinară s-a efectuat legal de către Consiliul de disciplină, în faţa căruia reclamantul a refuzat să depună raport şi care a propus corect sancţiunea disciplinară a destituirii din poliţie, pentru abaterea prevăzută de art. 57 lit. c) din Legea nr. 360/2002 - comportare necorespunzătoare în serviciu, familie sau în societate care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei.
Instanţa a respins susţinerea reclamantului privind nulitatea măsurii disciplinare pentru aplicarea ei în timpul incapacităţii temporare de muncă. A reţinut că la data de 5 noiembrie 2004 (când s-a prezentat la Consiliul de disciplină), reclamantul s-a prezentat şi la cabinetul medical, solicitând concediu medical, iar şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, a cărui aprobare telefonică a fost solicitată, a confirmat trecerea în rezervă a reclamantului şi nu s-a opus acordării concediului.
A constatat instanţa că la data încetării raportului de muncă - 13 noiembrie 2004, reclamantul nu mai era în concediu medical (obţinut numai pentru perioada 5 - 9 noiembrie 2004).
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recursul de faţă, reclamantul, cererea fiind legal timbrată.
În motivarea cererii, recurentul reiterează susţinerile din acţiune cu privire la lipsa culpei sale şi a tuturor aspectelor de fond.
Recurentul reiterează şi excepţia privind nulitatea ordinului pentru emiterea sa în timpul incapacităţii temporare de muncă.
Recursul se fondează, sentinţa urmând a fi modificată în tot, iar în fond admisă în parte contestaţia şi anulate actele atacate, pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art. 55 - 65 din Legea nr. 360/2002, care reglementează condiţiile de fond şi procedura de constatare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare, nu prevăd interdicţia aplicării acestora pe durata incapacităţii temporare de muncă.
Dar potrivit art. 78 din Legea nr. 360/2002, dispoziţiile sale se completează, după caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarului public.
Iar conform art. 35 din această lege, în perioada concediilor de boală, raporturile de serviciu nu pot înceta decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză.
În speţă, recurentul a fost în concediu medical, cu acordul tacit al şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj (conform răspunsului Direcţiei Medicale - Cabinetul Cluj), de la 5, la 9 noiembrie 2004, iar dispoziţia de destituire s-a emis în acest interval, la 8 noiembrie 2004.
Relevantă în verificarea respectării normei prohibitive din art. 35 este data emiterii actului, iar nu cea a destituirii efective, 13 noiembrie 2004, cum greşit a considerat instanţa de fond. De altfel, chiar şi această dată se situează în intervalul 11 - 18 noiembrie 2004, când recurentul era spitalizat, aşadar tot în incapacitate temporară de muncă.
Pentru acest motiv de ordin formal, dar imperativ, actul de destituire urmează a fi anulat, curtea de faţă constatând că acesta face inutil orice control asupra temeiniciei actului.
Pe cale de consecinţă, nu vor fi acordate reclamantului, daunele morale, câtă vreme aspectele de fond privind fapta, vinovăţia şi celelalte elemente ale răspunderii disciplinare, nu au fost dezbătute.
Vor fi acordate, însă, drepturile salariale, ca o consecinţă a anulării măsurii disciplinare şi a repunerii reclamantului în situaţia anterioară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.I. împotriva sentinţei civile nr. 42 din 23 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi, în fond, admite în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată, a reclamantului C.I., în sensul că anulează dispoziţia nr. S/438 din 8 noiembrie 2004, emisă de Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, precum şi Decizia nr. 63571 din 7 noiembrie 2004, emisă de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi, în consecinţă:
Dispune repunerea în situaţia anterioară şi reîncadrarea reclamantului pe postul anterior deţinut, acela de agent-şef de poliţie (c.i.-1,40), agent II (şi conducător auto), cu plata drepturilor salariale şi a altor drepturi aferente funcţiei deţinute, de la 13 noiembrie 2004 şi până la reintegrarea efectivă.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea recurentului-reclamant, de acordare a despăgubirilor morale.
Obligă intimaţii la 1.800 RON cheltuieli de judecată stabilite prin apreciere, conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ., către recurentul-reclamant.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3425/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3428/2006. Contencios. Alte cereri.... → |
|---|
