ICCJ. Decizia nr. 3481/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3481/2006
Dosar nr. 35639/2/2005
Şedinţa publică din 18 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 14 noiembrie 2005, Federaţia S.L.I. şi Federaţia S.I.S.H. au chemat în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării, solicitând anularea circularei nr. 40301 din 16 septembrie 2005, prin care s-a solicitat inspectoratelor şcolare să ia măsuri în vederea recuperării sumelor de bani plătite ca premii în cursul lunii iulie 2005, pentru perioadele precedente.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că actul administrativ sus-menţionat încalcă prevederile art. 4 alin. (2) şi art. 14 din contractul colectiv de muncă, unic la nivel de ramură învăţământ, fiind emis fără consultarea federaţiilor sindicale, nici în cadrul comisiei de dialog social, nici în comisia paritară.
Şi pe fond, măsura recuperării dispusă prin circulară este neîntemeiată, întrucât se referă la drepturi băneşti câştigate anterior intrării în vigoare la 4 iulie 2005 a OUG nr. 63/2005, act normativ care vizează exclusiv perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005.
Prin încheierea din 7 decembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a dispus suspendarea executării actului administrativ, până la soluţionarea acţiunii în fond, fiind îndeplinite condiţiile art. 14 alin. (1) şi ale art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Aceeaşi instanţă, prin sentinţa civilă nr. 178 din 25 ianuarie 2006, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi, admiţând cererea, a dispus anularea circularei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că actul atacat a fost emis cu încălcarea clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de ramură şi, totodată, că plata unor drepturi câştigate anterior datei de 1 iulie 2005 nu contravine prevederilor OUG nr. 63/2005, intrată în vigoare la 4 iulie 2005.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâtul a învederat că actul contestat nu întruneşte caracterele actului administrativ unilateral normativ, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Circulara emisă la 16 septembrie 2005 doar adresa rugămintea către inspectoratele şcolare de a lua toate măsurile de recuperare a plăţilor, neavând, deci, caracterul unui act de dispoziţie.
Pe de altă parte, a mai susţinut pârâtul, odată cu adoptarea OUG nr. 63/2005 a fost suspendată pe perioada iulie - decembrie 2005, aplicarea altor norme privind acordarea de premii, astfel încât era justificată măsura recuperării plăţilor efectuate în luna iulie 2005.
Pârâtul a declarat recurs şi împotriva încheierii din 7 decembrie 2005, arătând că erau îndeplinite condiţiile legale pentru a se dispune suspendarea executării.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate şi cu prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul declarat împotriva încheierii este tardiv, iar cel formulat împotriva sentinţei, nefondat, urmând a fi respinse ca atare.
Astfel, potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, hotărârea prin care se dispune suspendarea, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Or, în cauză, recursul împotriva încheierii din 7 decembrie 2005 a fost declarat cu depăşirea termenului legal, urmând a fi respins ca tardiv.
De altfel, executarea actului administrativ fiind suspendată numai până la soluţionarea acţiunii în fond, efectele suspendării au încetat la data pronunţării sentinţei.
Cu privire la legalitatea şi temeinicia hotărârii din 25 ianuarie 2006, Curtea reţine că soluţia instanţei este corectă.
Astfel, susţinerea privind inadmisibilitatea acţiunii, nu are suport legal, cât timp circulara a fost emisă de o autoritate publică, în vederea organizării executării OUG nr. 63/2005 şi este de natură a da naştere unor raporturi juridice, respectiv recuperarea unor drepturi băneşti, fiind, astfel, întrunite condiţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, soluţia de admitere a acţiunii este întemeiată.
Potrivit art. 1 din OUG nr. 63/2005, în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005 se suspendă pentru toate categoriile de personal din autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare a acestora şi de data constituirii fondului de premiere, aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare, sau după caz, din contractele de muncă prin care se reglementează acordarea de premii, cu excepţia premiului anual.
Pârâtul a interpretat în mod eronat aceste dispoziţii, solicitând prin circulara atacată, comunicată tuturor inspectoratelor şcolare, ca şi plăţile efectuate în luna iulie 2005 pentru perioadele precedente să fie recuperate.
Astfel, suspendarea prevederilor ce reglementează acordarea de premii, nu poate opera decât strict pentru drepturile băneşti născute după 1 iulie 2005, nu şi pentru cele cuvenite pentru perioade anterioare, chiar dacă plata efectivă s-a făcut după 1 iulie 2005.
Având în vedere şi faptul că această măsură a fost luată şi fără consultarea federaţiilor sindicale, contrar prevederilor contractului de muncă unic la nivel de ramură nr. 5521/2004, obligatorii pentru părţi, în mod judicios s-a dispus anularea actului administrativ, de natură să vatăme drepturile recunoscute de lege membrilor celor două federaţii sindicale.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării împotriva sentinţei civile nr. 178 din 25 ianuarie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat împotriva încheierii din 7 decembrie 2005, a aceleiaşi instanţe, ca tardiv formulat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3480/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3482/2006. Contencios. Anulare act de control... → |
---|