ICCJ. Decizia nr. 3498/2006. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3498/2006
Dosar nr. 6643/1/2006
Şedinţa publică din 18 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 17 ianuarie 2006, reclamanta P.A.I., prin reprezentantul legal P.I., a chemat în judecată Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Craiova şi Serviciul Român de Informaţii Craiova, solicitând să se constate atitudinea pasivă a acestora în rezolvarea cererilor prin care a semnalat faptul că în perioada 28 iunie - 23 august 2006 a fost răpită din locuinţa sa din Australia, ţinută ostatică şi torturată, deposedată practic de bunurile a căror coproprietară este, lipsită de posibilitatea de a urma cursurile şcolare şi apoi transportată ilegal şi abandonată fără nici un act de identitate pe aeroportul din Frankfurt, toate aceste acte întreprinse cu ajutorul Serviciului Român de Informaţii şi Ambasadei Române la Canberra.
Deşi de aproximativ 9 luni se află pe teritoriul României, autorităţile pârâte refuză să-i reglementeze situaţia şi să solicite explicaţii prin Ministerul Afacerilor Externe.
Prin sentinţa civilă nr. 38 din 10 februarie, 2006, Curtea de Apel Craiova a respins acţiunea, reţinând că faţă de faptul că minora nu este cetăţean român şi nici nu are calitatea de apatriat, iar cazul de răpire s-a petrecut în timp ce era cetăţean al altui stat, Statul român, prin instituţiile sale, nu poate interveni pentru a face verificări, responsabilitatea acestora revenind exclusiv statului al cărui cetăţean era.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta P.A.I., prin reprezentantul său legal, P.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a susţinut că faptul că minora nu este cetăţean român, nu este relevant, autorităţile pârâte având obligaţia în sensul şi spiritul Convenţiei privind drepturile copilului, să ia măsuri pentru stabilirea eventual a statutului de refugiat; să-i acorde protecţie şi să solicite Ministerului Afacerilor Externe al României să intervină pe lângă Ministerul Afacerilor Externe al Australiei, în sensul restabilirii situaţiei anterioare.
Recursul nu este fondat.
Prin acţiune, minora a susţinut că a fost victima unei forme de trafic internaţional care s-a petrecut în perioada în care era cetăţean australian şi îşi avea domiciliul pe teritoriul acestui stat.
Ori, în raport cu această cerere, legal şi temeinic, instanţa fondului a apreciat că pârâţii nu se pot implica în sensul de a face verificări sau cere informaţii în legătură cu actele petrecute pe teritoriul altui stat asupra unui cetăţean al acestuia.
Chiar şi în sensul prevederilor Convenţiei cu privire la drepturile copilului adoptată de O.N.U., la 20 noiembrie 1989 (art. 7), Statului român îi revine obligaţia de a garanta şi apăra drepturile copilului care ţine de jurisdicţia sa.
Cum în cauză s-a dovedit că minora s-a născut în Germania, fără ca actul de naştere să fi fost transcris în registrele de stare civilă română, iar evenimentele pretinse s-au petrecut în Australia, unde îşi avea domiciliul, legal şi temeinic instanţa fondului a respins acţiunea.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.A.I. împotriva sentinţei civile nr. 38 din 18 februarie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat, precum şi cererea de intervenţie accesorie formulată de I.P.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3495/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3500/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
