ICCJ. Decizia nr. 3529/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3529/2006
Dosar nr. 5896/1/2006
Şedinţa publică din 19 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 14 februarie 2006, reclamanta B.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5397 din 31 ianuarie 2006, stabilirea calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000 şi plata drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 176/CA din 6 martie 2006, a admis contestaţia, a anulat hotărârea contestată şi a stabilit reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că este de necontestat că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta, susţinând, în esenţă, că, fiind născută ulterior datei la care a avut loc strămutarea părinţilor, reclamanta nu poate susţine că a făcut parte dintre cei obligaţi să îşi schimbe domiciliul, astfel încât nu se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strănutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speţă, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, are acelaşi statut ca aceştia, întrucât a suferit toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile legale menţionate, rezultă din probele administrate în cauză, respectiv declaraţia de avere a lui P.M., bunicul matern şi acte de stare civilă.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 176/CA din 6 martie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3526/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3530/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
