ICCJ. Decizia nr. 3592/2006. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3592/2006
Dosar nr. 2299/1/2006
Şedinţa publică din 25 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 23 ianuarie 2006, la Curtea de Apel Constanţa, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 375/CA din 21 noiembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii C.N.M. P. SA, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a susţinut de recurentă (aşa cum, de altfel, a cerut şi la instanţa de fond), să se constate că termenul de 45 de zile de la înregistrarea cererii intimatului pentru rambursarea sumei de 28.900.094.134, reprezentând T.V.A. pentru activitatea desfăşurată în perioada septembrie 2003 - decembrie 2004, este prelungit, în condiţiile art. 199 din OG nr. 92/2003, până la data primirii informaţiilor solicitate. Aceste informaţii privesc soluţionarea litigiului privind cele două acte de control anterioare privind T.V.A. (din 18 februarie 2003 - 24 octombrie 2003).
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin sentinţa nr. 375/CA din 21 noiembrie 2005, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială maritimă, fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta C.N.M. P. SA Constanţa, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa - Activitatea de Control Fiscal.
S-a anulat procesul-verbal din 11 martie 2005, încheiat de L.C. şi C.L., consilieri fiscali în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa - S.A.F. (Activitatea de Control Fiscal) şi s-a trimis dosarul aceluiaşi organ administrativ, pentru soluţionarea pe fond a contestaţiei.
Instanţa de fond reţine că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 199 alin. (2) din OG nr. 92/2003, art. 174 alin. (1) şi (2) din aceiaşi ordonanţă şi în mod greşit şi nelegal, recurenta, în actul administrativ atacat, a dispus suspendarea soluţionării pe fond a contestaţiei.
Hotărârea atacată cu recurs este legală, astfel încât recursul declarat fiind neîntemeiat, va fi respins conform dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
Prin procesul-verbal din 11 martie 2005, recurenta, în mod ilegal, a suspendat soluţionarea contestaţiei intimatei privind cererea de restituire a T.V.A., de 28.900.094.134 lei, pentru activitatea desfăşurată în perioada septembrie 2003 - decembrie 2004. În mod greşit şi împotriva a însuşi actului atacat, recurenta a susţinut că nu suntem în prezenţa unei suspendări, ci a unei prelungiri a termenului de 45 de zile în care organul fiscal trebuie să soluţioneze cererea depusă de intimat, întrucât trebuie să primească informaţii legate de alte 2 cereri anterioare de rambursare şi compensare (actele de control din 18 februarie 2003 şi 23 octombrie 2003).
În cauză, actul atacat (respectiv nr. 308/CA/2005 al Curţii de Apel Constanţa), prevede expres suspendarea soluţionării contestaţiei formulate de intimată privind cererea de rambursare, până la pronunţarea unei soluţii definitive referitoare la litigiul generat de unul din cele 2 acte de control anterior privind T.V.A. (din 18 februarie 2003, respectiv 24 octombrie 2003).
Acest act este nelegal în privinţa suspendării, dispuse în cauză, aplicându-se dispoziţiile art. 199 alin. (2) din OG nr. 92/2003, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, negăsindu-ne într-o prelungire de termen, ci într-o situaţie de suspendare expresă.
Constatându-se, deci, că recursul este neîntemeiat, recurentul limitându-se să facă aceiaşi apărare prin motivul de recurs invocat, ca şi în faţa instanţei de fond, va fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa, pentru S.A.F. - Activitatea de Control Fiscal Constanţa, împotriva sentinţei civile nr. 375/CA din 21 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3591/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3593/2006. Contencios. Anulare act... → |
---|