ICCJ. Decizia nr. 3673/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3673/2006
Dosar nr. 1282/33/2006
Şedinţa publică din 31 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 172 din 29 martie 2006, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul T.M., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
În motivarea sentinţei civile pronunţate, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că actul contestat (adresa nr. 910.288 din 12 ianuarie 2006 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia de audit Public Intern) nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel că nu poate fi supus controlului instanţei de contencios administrativ.
În acest sens, curtea de apel a reţinut că adresa nr. 910.288 din 12 ianuarie 2006 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia de Audit Public Intern reprezintă răspunsul la petiţia pe care T.M. a înaintat-o Departamentului de Inspecţie al Primului-Ministru, prin care se comunică petentului faptul că urmare a verificărilor efectuate cu privire la sesizările din petiţie, s-a constatat că organizarea concursului de ocupare a funcţiei de şef administraţie - adjunct a fost organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, că în privinţa măsurilor de executare silită au fost constatate unele iregularităţi şi s-au dispus măsurile legale, iar cu privire la acordarea stimulentelor şi delegarea responsabilităţilor unei alte persoane nu există deficienţe.
Împotriva sentinţei civile nr. 172 din 29 martie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs, reclamantul T.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a-şi încadra criticile în vreuna din situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi invocând în drept prevederile Legii nr. 554/2004 şi ale OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.
Prin motivele de recurs, recurentul-reclamant susţine că este lipsită de obiect argumentaţia curţii de apel, întrucât obiectul acţiunii introductive nu îl reprezintă anularea unui act administrativ, aşa cum a reţinut instanţa de fond, ci anularea răspunsului unei instituţii publice centrale, în speţă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru nesoluţionarea în termenul legal a memoriului nr. 7/36/2005 din 25 ianuarie 2005 şi nelegalitatea acestui răspuns. A mai susţinut recurentul-reclamant că solicitarea sa se încadrează în prevederile art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd posibilitatea persoanei vătămate de a se adresa instanţei de contencios administrativ, cu solicitarea de anulare a actului în cazul nesoluţionării în termenul legal a unei cereri.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentul-reclamant, în raport cu prevederile art. 3041 C. proc. civ. şi ale actelor normative invocate de recurent, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În raport cu soluţia cuprinsă în sentinţa civilă atacată şi cu susţinerile recurentului, urmează a se analiza dacă actul contestat de recurentul-reclamant este supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ.
Prin memoriul adresat fostului Corp de Control al Primului-Ministru şi datat 10 ianuarie 2005, reclamantul T.M., funcţionar public în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Dej, a semnalat săvârşirea la nivelul instituţiei a unor fapte care intră în contradicţie cu normele legale şi statutul instituţiei, solicitând să se dispună verificarea de către organele abilitate a aspectelor semnalate, cu propunerea de a fi sesizat Ministerul Finanţelor Publice pentru a renunţa la sistemul de stimulare a personalului prin alte modalităţi generatoare de subiectivism şi abuz şi, respectiv, de a îmbunătăţi sistemul de salarizare a personalului propriu.
Prin adresa nr. 7/36/2005 din 25 ianuarie 2005, Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru (fostul Corp de Control al Primului-Ministru) a comunicat petentului T.M. că memoriul său a fost transmis, spre competentă soluţionare, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu solicitarea de a se dispune verificarea aspectelor semnalate şi luarea măsurilor legale care se impun, urmând ca, în termenul legal, instituţia sesizată să comunice atât Departamentului, cât şi petentului, soluţia adoptată.
Prin adresa nr. 910.288 din 12 ianuarie 2006, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia de Audit Public Intern a răspuns petentului T.M., referindu-se la aspectele semnalate prin:
- memoriul înaintat fostului Corp de Control al Primului-Ministru;
- memoriul înaintat ministrului finanţelor publice şi datat 20 iulie 2005;
- memoriul-cerere înaintat ministrului finanţelor publice şi datat 6 septembrie 2005;
- memoriul înaintat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Agenţiei Naţionale a funcţionarilor publici şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj.
În răspunsul transmis petentului se arată că urmare a verificărilor efectuate cu privire la sesizările cuprinse în toate memoriile de mai sus, s-a constatat că organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de şef administraţie - adjunct a fost organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici conform HG nr. 1209/2003, că în privinţa măsurilor de executare silită au fost depistate unele iregularităţi şi s-au dispus măsurile legale, iar cu privire la acordarea stimulentelor şi delegarea responsabilităţilor în domeniul rambursării T.V.A. unei alte persoane nu există deficienţe.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza I din Legea nr. 554/2004, „actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice".
Faţă de aceste dispoziţii şi în raport cu conţinutul actului contestat de reclamantul T.M., în mod corect a reţinut instanţa de fond că adresa nr. 910.288 din 12 ianuarie 2006 nu întruneşte caracteristicile unui act administrativ pentru a putea fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ.
Se constată că adresa nr. 910.288 din 12 ianuarie 2006 nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice între reclamant şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ci reprezintă o corespondenţă administrativă supusă regimului juridic statuat prin OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.
Or, în contextul prevederilor Legii nr. 554/2004, corespondenţa administrativă nu poate face obiectul controlului de legalitate din partea instanţei de contencios administrativ, practica judiciară fiind unitară în această privinţă, iar curtea de apel în mod corect a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului T.M.
Astfel, faţă de împrejurarea că s-a constatat legalitatea şi temeinicia sentinţei civile atacate sub aspectul că adresa nr. 910.288 din 12 ianuarie 2006 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia de Audit Public Intern nu poate face obiectul controlului de legalitate din partea instanţei de contencios administrativ, nu se va mai analiza motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul declarat de T.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.M. împotriva sentinţei civile nr. 172 din 29 martie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3672/2006. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 3674/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
