ICCJ. Decizia nr. 372/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 372/2006
Dosar nr. 3392/2005
nr. 13945/1/2005
Şedinţa publică din 2 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul L.D. a contestat legalitatea şi temeinicia deciziei de revizuire nr. 263 din 12 mai 2005, emisă de Comisia de aplicare a Legii nr. 309/2002 din cadrul Casei Judeţene de Pensii Buzău.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în mod eronat i s-au stabilit drepturile, începând cu data de 1 mai 2005, fără a ţine seama de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 309/2002. A mai arătat că el nu are nici o culpă pentru faptul că ulterior emiterii deciziei iniţiale, după ce s-au mai depus înscrisuri, intimata a emis Decizia de revizuire nr. 263 din 12 mai 2005.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 127 din 12 septembrie 2005, a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamant, reţinând că Decizia de revizuire a fost emisă legal de către unitatea intimată.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, reclamantul L.D., susţinând, în esenţă, că drepturile solicitate în temeiul Legii nr. 309/2002, trebuie să-i fie acordate începând cu 1 septembrie 2002, întrucât potrivit Normelor metodologice de aplicare a acestei legi, culpa îi aparţine pârâtei, care nu a dat dovadă de rol activ în sensul solicitării de relaţii de la Arhivele Naţionale, privind încadrarea sau nu a Detaşamentului de muncă 2 Ilieni, în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 309/2002, „persoanele prevăzute la art. 1 vor beneficia de prevederile prezentei legi, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii".
Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 7 din acest act normativ, Casele teritoriale de pensii şi a municipiului Bucureşti, atunci când sunt sesizate sau din proprie iniţiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentei legi.
În cauză, reclamantul a formulat cerere de revizuire a hotărârii nr. 2684 din 29 august 2003, pe care împreună cu certificatul nr. 24230/2005, emis de Arhivele Naţionale ale României, le-a depus la Casa Judeţeană de Pensii Buzău, la data de 25 aprilie 2005. Aşa fiind, prin Decizia de revizuire nr. 263 din 12 mai 2005, pârâta i-a acordat drepturile solicitate, conform legii, respectiv, începând cu întâi a lunii următoare depunerii cererii (1 mai 2005).
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa vreunui motiv de casare, recursul declarat de L.D. urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.D. împotriva sentinţei civile nr. 127 din 12 septembrie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 36/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 383/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
