ICCJ. Decizia nr. 384/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 384/2006
Dosar nr. 1766/2004
nr. 6726/1/2004
Şedinţa publică din 7 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 7 aprilie 2003, SC V. SRL Cluj Napoca a solicitat ca, în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 733 din 27 martie 2003, încheiat de inspectori ai acestei autorităţi publice pârâte, prin care s-a dispus retragerea certificatelor nr. 2130, nr. 2745 şi nr. 2744/2004, de clasificare a hotelului S., ca unitate de prestări servicii hoteliere categoria 2, începând cu data de 27 martie 2003.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că măsura respectivă este nejustificată, deoarece constatările negative reţinute în actul de control cu privire la starea de degradare a unităţii hoteliere, nu au corespondent în realitate. Că, datorită măsurii respective, a fost sistată activitatea hotelului S. din municipiul Cluj Napoca, a barului de zi şi a restaurantului, ceea ce o prejudiciază grav şi va conduce la disponibilizarea tuturor celor 26 angajaţi.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1266 din 22 octombrie 2003, a admis acţiunea, astfel cum a fost formulată.
Referindu-se la probele testimoniale şi la expertiza tehnică efectuată în cauză, instanţa a reţinut, în esenţă, că este posibilă continuarea activităţii în unitatea hotelieră controlată, dar cu condiţia executării unor lucrări de remediere, obiectiv realizabil, chiar dacă finalizarea lui va avea loc în paralel cu desfăşurarea activităţii specifice.
Hotărârea a fost atacată cu recurs, de către pârâtul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
Recurentul a susţinut că în mod greşit, prima instanţă a admis acţiunea, bazându-se pe constatările unui expert tehnic, anterioare încheierii procesului-verbal de contravenţie, prin care s-a luat măsura retragerii certificatelor de clasificare acordate anterior reclamantei.
Că în realitate, starea generală a hotelului S., precum şi a restaurantului este necorespunzătoare şi în totală discordanţă cu exigenţele unui turism civilizat.
Critica este întemeiată.
Prin HG nr. 1328/2001, s-a reglementat activitatea de clasificare a structurilor de primire turistice, precum şi criteriile de clasificare a acestora.
În conformitate cu dispoziţiile art. 7 ale actului normativ, în scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor, agenţii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea unor reguli de bază, între care se regăsesc acelea de menţinere a grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare, funcţionarea structurilor numai în clădiri salubre şi bine întreţinute ş.a.
În speţă, la data încheierii procesului-verbal de contravenţie, inspectorii pârâtului au constatat că hotelul şi restaurantul S. din municipiul Cluj-Napoca funcţionau într-o clădire necorespunzătoare, cu faţada principală degradată, instalaţii sanitare defecte şi lipsa unor obiecte de inventar, situaţie în totală distonanţă cu exigenţele actuale ale unui turism civilizat.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul G.E., rezultă că starea generală de degradare a unităţii hoteliere nu s-a schimbat între timp şi sunt necesare refacerea tuturor băilor, a zugrăvelilor exterioare şi interioare, regenerarea suprafeţelor de lemn furniruite, înlocuirea unor corpuri de iluminat, dotarea şi mobilarea corespunzătoare a camerelor şi spaţiilor comune.
Cu alte cuvinte, expertul însuşi a condiţionat repunerea structurii de primire turistică în stare de funcţionare, de executarea mai multor lucrări de reparaţii, cerinţă care nu a fost îndeplinită nici la data judecăţii cauzei în fond şi apoi, în recurs.
Relatările martorilor T.F. şi L.V., în legătură cu modul de efectuare a controlului şi starea de igienă existente în unitate, sunt contrazise de concluziile expertului tehnic, menţionate mai sus şi trebuiau înlăturate.
Rezultă, aşadar, că, admiţând totuşi, acţiunea, prin ignorarea constatărilor expertului, care confirmă justeţea aprecierilor făcute de organul de control, curtea de apel a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică.
De aceea, urmează a se admite recursul şi a fi modificată sentinţa, în sensul respingerii acţiunii introdusă de reclamantă, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împotriva sentinţei civile nr. 1266 din 22 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta SC V. SRL Cluj, ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 383/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 386/2006. Contencios. Refuz emitere act... → |
|---|
