ICCJ. Decizia nr. 3721/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3721/2006
Dosar nr. 1196/1/2006
Şedinţa publică din 31 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 30 iunie 2005 a Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. 2196/COM/2005, au fost respinse excepţiile de inadmisibilitate a cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 552/2005, emis de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.R.R. Cererea de suspendare a fost admisă în parte şi A.R.R. a fost obligată să recalculeze punctajele, să declare câştigătoare societăţile care îndeplinesc condiţiile legale şi să elibereze licenţele de execuţie pentru traseele cu nr. 44 din Programul de Transport Persoane, aferent perioadei 2005 - 2008, în condiţiile aplicării Ordinului nr. 1842/2001, cu modificările ulterioare, cu excluderea prevederilor Ordinului Ministerului Turismului şi Comerţului nr. 552/2005. Instanţa a mai dispus ca licenţele de execuţie pentru traseu să fie eliberate până la soluţionarea fondului cauzei.
La data de 29 iulie 2005, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a formulat contestaţie în anulare împotriva acestei sentinţe, invocându-se dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a fost citat în dosarul nr. 2196/OM/2005 al Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru data de 27 iunie 2005, termen la care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004; că instanţa a respins această excepţie prin încheierea din data de 29 iunie 2005, fără a se face vorbire de termenul din data de 27 iulie 2005, iar pentru termenul din data de 29 iunie 2005, părţile nu au fost citate; că la data de 30 iunie 2005, instanţa a admis cererea de suspendare formulată de reclamante, încheierea putând fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Contestatoarea a mai precizat că, nefiind citată pentru termenul din 29 iunie 2005, nu a avut cunoştinţă de încheierea pronunţată la data de 30 iunie 2005, astfel încât nu a putut să o atace cu recurs.
Prin sentinţa civilă nr. 84/2005 a Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ, contestaţia în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă, reţinându-se că nu sunt întrunite cerinţele art. 317 alin. (1) C. proc. civ., întrucât încheierea contestată a fost pronunţată în primă instanţă, putea fi atacată cu recurs conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar lipsa de procedură putea fi invocată în recurs.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
În motivarea recursului, nestructurat pe motive de recurs, s-a reiterat motivarea din contestaţia în anulare.
În esenţă, s-a susţinut că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nu a fost legal citat pentru termenul din data de 30 iunie 2005, când s-a judecat cauza, că necitarea nu a putut fi invocată în recurs, pentru că nu a avut cunoştinţă de pronunţarea hotărârii din data de 30 iunie 2005, astfel încât sunt întrunite cerinţele art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., neîndeplinirea procedurii de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina, poate fi invocată, numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului sau recursului în situaţia unei hotărâri irevocabile.
Încheierea din data de 30 iunie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2196/COM/2005, conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, putea fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
La data formulării contestaţiei în anulare, 29 iulie 2005, încheierea din data de 30 iunie 2005 era irevocabilă, întrucât nu se formulase recurs. Astfel, una din condiţiile impuse de textul art. 317 alin. (1) C. pen., este îndeplinită. Nu este, însă, îndeplinită a doua condiţie cumulativă, deoarece motivul invocat, necitarea părţii la termenul la care s-a judecat pricina, putea fi formulat pe calea recursului, cale de atac pe care Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nu a folosit-o.
Pentru termenul la care s-a judecat cererea de suspendare a executării actului administrativ - dosarul nr. 2196/COM/2005 al Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal - 27 iunie 2005, contestatorul a fost legal citat, astfel cum precizează atât în contestaţia în anulare, cât şi în motivarea recursului de faţă. Deoarece instanţa a amânat pronunţarea, părţile nu se citează, întrucât dezbaterile sunt încheiate.
Nu are nici o relevanţă împrejurarea că la termenul de amânare a pronunţării, 29 iunie 2005, instanţa s-a pronunţat numai asupra excepţiei de neconstituţionalitate şi a amânat din nou pronunţarea pentru cererea de suspendare, la data de 30 iunie 2005.
Aşadar, partea a fost prezentă la termenul la care s-a judecat pricina, 27 iulie 2005 şi nu exista obligaţia instanţei de a cita părţile pentru termenul de amânare a pronunţării. Drept urmare, se constată că nu sunt întrunite cerinţele cumulative ale dispoziţiilor art. 317 alin. (1) C. proc. civ. Pe de o parte, deoarece partea a fost legal citată, astfel cum s-a analizat mai sus, iar pe de altă parte, deoarece lipsa de procedură putea fi invocată în recurs, cale de atac pe care pârâtul nu a folosit-o din neglijenţa sa, neinteresându-se de soluţia pronunţată de instanţă.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împotriva sentinţei civile nr. 84/F din 14 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3720/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3723/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
