ICCJ. Decizia nr. 3724/2006. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3724/2006
Dosar nr. 21941/2/2005
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 27 iunie 2005, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta SC C. SA a chemat în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Finanţelor Publice şi Guvernul României, solicitând obligarea acestuia din urmă să emită o hotărâre prin care să-i stabilească şi să-i acorde justă despăgubire cuvenită în baza Legii nr. 84/1995, republicată, pentru terenul în suprafaţă de 2711,98 mp.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că terenul menţionat şi construcţiile aferente au fost reintegrate în condiţiile art. 166 din Legea nr. 84/1995, situaţie în care, deşi este îndreptăţită să primească o justă despăgubire, pârâtul Guvernul României a refuzat nejustificat.
Prin sentinţa civilă nr. 834 din 6 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea precizată şi a obligat pârâţii să emită o hotărâre, prin care să-i acorde reclamantei, justă despăgubire pentru terenul cedat.
S-a reţinut pentru aceasta, că intenţia legiuitorului, aşa cum rezultă din dispoziţiile Legii nr. 84/1995, a fost ca reintegrarea bunurilor din patrimoniul unei societăţi comerciale să se facă fără plată, urmând ca ulterior, prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Finanţelor Publice, acestea să-i acorde o justă despăgubire.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, Guvernul României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Finanţelor Publice.
În esenţă, toţi recurenţii au susţinut că din interpretarea dispoziţiilor art. 166 din Legea nr. 84/1995, republicată, rezultă că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile referitoare la reintegrarea fără plată, reclamanta fiind o societate comercială cu capital de stat, imobilele aferente procesului de instruire şi educaţie fiind edificat din fondurile întreprinderilor de stat, anterior datei de 22 decembrie 1989, iar societatea comercială nu avea inclus în obiectul de activitate desfăşurarea de activităţi de învăţământ.
Mai mult, cum predarea-primirea s-a făcut pe baza protocolului, parte integrantă a Hotărârii nr. 3/2005 a Consiliului Local al municipiului Călăraşi care a aprobat trecerea fără plată, în mod evident, reclamanta nu mai poate fi îndreptăţită la plata unor despăgubiri.
Recursurile sunt întemeiate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 166 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, republicată, „ baza materială aferentă procesului de instruire şi educaţie şi realizată din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor şi întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989 se reintegrează fără plata în patrimoniul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică universitară şi după caz, în domeniul public al comunelor şi oraşelor. În aceleaşi condiţii se reintegrează fără plată în imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unei societăţi comerciale, indiferente de statutul capitalului social al acestora".
Potrivit aceluiaşi text: „reintegrarea se face pe bază de protocol de predare-primire, justa despăgubire se acordă pentru fiecare caz prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
În aplicarea acestor dispoziţii, în cauză, prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Călăraşi nr. 3 din 13 ianuarie 2005 s-a aprobat transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor aferente situate în Călăraşi, de la SC C. SA, în domeniul public al municipiului Călăraşi şi în administrarea Consiliului local.
Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit ca predarea-primirea să se facă pe bază de protocol.
Astfel fiind şi cum reclamanta însăşi prin acţiunea formulată a precizat că se încadrează în prevederile art. 166 din Legea nr. 84/1995, recunoscând implicit că reintegrarea imobilelor aferente procesului de educaţie pe care le-a deţinut, se face fără plată, în mod greşit s-a apreciat de către instanţa fondului că este îndreptăţită să primească despăgubiri, cu atât mai mult, cu cât nu a înţeles să conteste transmiterea acestora cu titlu gratuit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâţii Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării împotriva sentinţei civile nr. 834 din 6 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta SC C. SA Călăraşi.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3723/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3726/2006. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
