ICCJ. Decizia nr. 3742/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3742/2006
Dosar nr. 10052/1/2006
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 6 martie 2006, reclamanta T.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei - Comisia pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, anularea deciziei din 2 februarie 2006, emisă de pârât, prin care i s-a refuzat recunoaşterea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, în dosarul nr. 499/2003.
În motivare, reclamanta a arătat că, în mod eronat, prin actul contestat, pârâtul i-a respins cererea formulată în temeiul OUG nr. 214/1999, deşi a dovedit că a fost supusă de către autorităţile comuniste la măsuri administrative abuzive, datorită încadrării tatălui său, S.G., în categoria de „chiabur", motiv pentru care i-a fost interzisă continuarea studiilor în anul III şi următorii la Şcoala Pedagogică nr. 1 din Ploieşti, astfel încât nu a putut finaliza studiile medii la liceul respectiv.
Aceste persecuţii au continuat şi după ce s-a căsătorit, în anul 1955, cu T.M. şi s-a stabilit în Craiova, impunându-i-se soţului său, care era căpitan de aviaţie, să divorţeze şi deoarece acesta a refuzat, a fost exclus din cadrele armatei.
A mai susţinut reclamanta, că întreaga sa familie, S., a avut de suferit numeroase abuzuri, concretizate în evacuarea forţată din locuinţă, rechiziţionarea de bunuri din gospodărie, care nu le-au mai fost restituite niciodată, stabilirea unor impozite împovărătoare, pentru a căror neplată tatăl său a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea, exmatricularea sorei sale, S.S., în anul 1952, din Facultatea de Drept.
A menţionat că sorei sale, O.S., i s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 93 din 17 aprilie 2006, a admis acţiunea şi, în consecinţă, a anulat Decizia contestată şi a constatat că reclamanta are calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, calitate ce urmează a fi recunoscută de comisie.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, întrucât din coroborarea sistemică a tuturor faptelor întâmplate familiei S., rezultă că sunt îndeplinite prevederile OUG nr. 214/1999, mai ales că surorii reclamantei, fiică a aceluiaşi „chiabur", i-a fost recunoscută calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Împotriva sentinţei în termen legal a declarat recurs, pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9, coroborat cu art. 312 C. proc. civ., modificarea acestei hotărâri judecătoreşti, în sensul respingerii acţiunii reclamantei T.G.
Recurentul a susţinut că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a legii, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 2, 4 şi 5 din OUG nr. 214/1999 şi ale art. 4 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, temeiul acordării calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă îl reprezintă exclusiv înscrisurile trimise şi certificate de instituţiile cu care Comisia a încheiat protocoale de colaborare.
Or, în cauză, cu toate că, din informaţiile furnizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Direcţia Judeţeană Prahova a Arhivelor Naţionale, rezultă cu certitudine exmatricularea intimatei, având în vedere că, din aceste acte, nu rezultă motivul care a determinat luarea acestei măsuri, în mod greşit, susţine recurentul, instanţa a stabilit că exmatricularea constituie o măsură administrativă abuzivă în sensul dispoziţiilor OUG nr. 214/1999.
S-a mai menţionat în recurs că prima instanţă a apreciat în mod eronat valoarea probatorie a situaţiei unui alt membru al familiei intimatei, deoarece OUG nr. 214/1999 nu permite, spre deosebire de Decretul - lege nr. 118/1990, dovedirea situaţiei de fapt invocate prin orice mijloc de probă, ci numai prin înscrisuri oficiale, eliberate de organele competente.
Analizând criticile formulate, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din OUG nr. 214/1999, se recunoaşte calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă desfăşurată în perioada 6 martie1945 - 14 decembrie 1989, persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse, din aceleaşi motive, unor măsuri administrative abuzive.
Art. 3 lit. f) din ordonanţă prevede că, prin măsuri administrative abuzive se înţeleg orice măsuri luate de organele fostei miliţii sau securităţi ori de alte organe, în baza cărora s-a dispus exmatricularea din şcoli, licee şi facultăţi.
În mod eronat, recurentul-pârât susţine că intimata-reclamantă nu s-ar încadra în aceste dispoziţii legale.
Aşa cum însuşi recurentul recunoaşte, prin adresa nr. 2311 din 13 ianuarie 2006, emisă de Direcţia Judeţeană Prahova a Arhivelor Naţionale, s-a confirmat susţinerea intimatei privind exmatricularea sa din Şcoala Medie Mixtă nr. 3 Mihai Viteazul Ploieşti.
În ceea ce priveşte motivul exmatriculării, instanţa de fond a apreciat în mod corect că acesta a fost dovedit prin coroborarea întregului ansamblu probator administrat, respectiv adresele nr. 1732/1955; nr. 90 din 6 iulie 1956, nr. 319 din 26 martie 1956, nr. 1810 din 10 iunie 1957, nr. 984 din 27 martie 1957, emise de Sfatul Popular al Regiunii Ploieşti - Comisia Regională pentru Revizuirea Gospodăriilor Chiabureşti, sentinţa civilă nr. 422 din 7 aprilie 1966, Decizia civilă nr. 1517 din 26 iulie 1966, Decizia penală nr. 840 din 12 martie 1954, sentinţa civilă nr. 1345 din 22 decembrie 1959, pronunţate de Tribunalul Regional Ploieşti, procesul-verbal din 20 decembrie 1967, de confiscare a unor bunuri, din toate acestea rezultând că familia intimatei a fost supusă unor măsuri abuzive de către regimul comunist, din motive politice, datorită încadrării capului familiei în categoria socială indezirabilă de „chiabur".
Din dispoziţia prevăzută de art. 5 alin. (3) din OUG nr. 214/1999, în sensul că „Dacă cererea nu este însoţită de actele doveditoare necesare, Comisia este obligată să solicite documente, date sau informaţii de la instituţiile publice care le deţin", nu se poate deduce concluzia restrictivă propusă de recurent, potrivit căreia proba calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă s-ar face exclusiv cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente şi că pentru dovedirea faptului generator de drepturi invocat nu s-ar putea completa probatoriul constând în înscrisuri oficiale şi cu alte probe.
Instanţa de fond nu a apreciat greşit valoarea probatorie a situaţiei sorei intimatei-reclamante, căreia i-a fost recunoscută calitatea prevăzută de OUG nr. 214/1999.
Dimpotrivă, în cadrul obligaţiei ce-i revenea, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., prima instanţă nu a făcut decât să stabilească faptele pe baza interpretării sistemice a tuturor probelor administrate în condiţiile art. 1169 C. civ., cu respectarea prevederilor OUG nr. 214/1999 şi cu scopul aflării adevărului în cauză.
Dând o corectă dezlegare pricinii deduse judecăţii, în raport cu dovezile administrate şi cu prevederile legale incidente, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.
Faţă de cele expuse şi în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004 şi al art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 93 din 17 aprilie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3741/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3743/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
