ICCJ. Decizia nr. 3821/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3821/2006
Dosar nr. 62/2/2006
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, la data de 14 septembrie 2005, reclamanta N.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, să se dispună anularea hotărârii nr. 15244/540 din 22 iulie 2005 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al acestei legi.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâta refuză să-i acorde drepturile prevăzute de lege, deşi prin declaraţii de martor şi înscrisuri, a făcut dovada identităţii bunicilor săi, precum şi a prezenţei familiei sale pe teritoriul Bulgariei, înainte de anul 1940.
Sesizat iniţial, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 994 din 8 mai 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei N.M., a anulat hotărârea nr. 15244/540 din 22 iulie 2005, emisă de pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, pe care a obligat-o să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, pentru perioada 9 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cu începere de la data de 1 iulie 2005.
Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta s-a născut la 18 noiembrie 1936, în comuna Iepureşti, judeţul Giurgiu. Totodată, instanţa a mai reţinut că părinţii reclamantei au locuit şi au deţinut o avere imobilă în comuna Haschioi, judeţul Durostor (Bulgaria), de unde s-au refugiat în urma aplicării Tratatului româno-bulgar încheiat la Craiova, la 7 septembrie 1940.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi pct. 9, precum şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurenta susţine că nu s-a făcut dovada strămutării reclamantei de pe teritoriul Bulgariei, în România, situaţia de avere emisă de Arhivele Naţionale şi aflată la dosarul cauzei, fiind emisă pe numele F.D şi F.I., în timp ce părinţii reclamantei se numeau D.I. şi I.D.
De asemenea, recurenta mai susţine că, născându-se pe teritoriul României, reclamanta nu a făcut dovada persecuţiei etnice care să determine acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, comuna Iepureşti aflându-se sub autoritatea Statului român.
Mai mult decât atât, Tratatul româno-bulgar încheiat la Craiova, la 7 septembrie 1940, a avut un termen de punere în aplicare de 3 luni în care trebuia realizat schimbul de populaţii, dar reclamanta nu a făcut dovada că se încadrează în această cerinţă a legii, neavând un domiciliu pe teritoriul bulgar de unde să se refugieze.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate începând cu 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu [art. 1 lit. c)].
Prin Normele pentru aplicarea OG nr. 105/1999, aprobate prin HG nr. 127/2002, s-a precizat că prin persoană care a fost strămutată în altă localitate se înţelege persoana care a fost mutată sau obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, precum şi persoanele care au fost expulzate sau refugiate ori cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral.
Totodată, prin art. 61 din OG nr. 105/1999, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 319/2002, se prevede că dovada situaţiilor reglementate prin ordonanţa menţionată se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
În cauză, prin mijloacele de probă administrate, reţinute în mod corect de instanţa de fond, s-a făcut dovada că reclamanta s-a refugiat, împreună cu familia sa, de pe teritoriul Bulgariei, din localitatea Haschioi, în localitatea Iepureşti, judeţul Giurgiu, din România, ca urmare a schimbului de populaţie reglementat de Tratatul româno - bulgar încheiat la Craiova, în septembrie 1940.
Martorii C.I. şi G.E. au confirmat, prin declaraţie autentificată, că D.I., tatăl reclamantei, este aceiaşi persoană cu M.I., a cărui situaţie de avere se găseşte la dosarul cauzei.
De altfel, atât reclamanta, sora acesteia, cât şi tatăl acestora, M.I., sunt beneficiari ai compensaţiilor acordate potrivit Legii nr. 9/1998, reprezentând despăgubiri acordate pentru terenurile deţinute pe teritoriul Bulgariei.
Este lipsită de relevanţă împrejurarea că reclamanta s-a născut pe teritoriul României, cât timp mijloacele de probă administrate evidenţiază că aceasta s-a refugiat împreună cu familia sa, după aplicarea Tratatului româno - bulgar încheiat la Craiova, în septembrie 1940.
Rezultă că instanţa de fond a interpretat în mod corect materialul probator administrat, precum şi dispoziţiile legale aplicabile, pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, motiv pentru care recursul declarat urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 994 din 8 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3820/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3822/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
