ICCJ. Decizia nr. 3848/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3848/2006
Dosar nr. 71/2/2006
Şedinţa publică din 8 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 21 aprilie 2006, la Curtea de Apel Bucureşti, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 455 din 28 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei civile nr. 456 din 28 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, întrucât este nelegală şi netemeinică.
Astfel, recurentul susţine că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a legii conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., atunci când a reţinut că în speţă, faţă de termenul limită de formulare a acţiunii - 31 decembrie 2003, se impune aplicarea dispoziţiilor art. 103 C. proc. civ.
Se susţine că, deşi OUG nr. 214/1999 nu prevede expres că termenul de 31 decembrie 2003 este un termen de decădere, sancţiunea decăderii se impune faţă de însăşi data expres prevăzută 31 decembrie 2003, ce are ca efect stingerea dreptului subiectiv civil neexercitat în termenul de decădere. Se mai precizează că OUG nr. 214/1999, care reprezintă temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, este o lege specială care reglementează condiţiile şi procedura ce trebuie urmată pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, fiind de strictă interpretare şi aplicare, derogând de la legea generală care se constituie în Codul de procedură civilă.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin sentinţa nr. 455 din 28 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul M.S., în contradictoriu cu pârâta Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
S-a reţinut de instanţa de fond că cererea depusă de petent la Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, la data de 6 iunie 2005, este formulată în termen prin aplicarea dispoziţiilor art. 103 C. proc. civ., deşi OUG nr. 214/1999, modificată prin OG nr. 64/2002, prevede un termen limită pentru depunerea unei astfel de cereri, respectiv 31 decembrie 2003.
Aşa fiind, instanţa de fond a considerat că petentul a formulat cererea în termen, făcând dovada unor afecţiuni medicale (tulburări depresive) care au determinat, deci o împrejurare mai presus de voinţa sa, pentru a formula acţiunea până la 31 decembrie 2003.
Hotărârea instanţei de fond este nelegală, astfel încât recursul declarat va fi admis conform art. 312 C. proc. civ.
OUG nr. 214/1999 este legea specială care reglementează condiţiile şi procedura ce trebuie urmată pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, fiind de strictă interpretare şi aplicare.
Aşa fiind, faţă de prevederea expresă în legea specială a termenului limită până la care se pot formula cereri la Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, în mod categoric nu se poate susţine că în cauză se poate face aplicarea art. 103 C. proc. civ., care ar permite petentului de a face dovada că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa de a formula acţiunea în cauză, respectiv nevroza de care suferea acesta.
Deşi legea specială, respectiv OUG nr. 214/1999, nu conţine calificarea termenului ca fiind „de decădere", din felul în care este enunţat acesta rezultă cert că este un termen de decădere.
De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, stabilirea unor termene nu constituie o încălcare a garanţiilor convenţionale, ci o limitare justificată reglementată de stat (hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 9 decembrie 2004, parag. 2, hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 1996 - Culegerea de hotărâri şi decizii - IV, vol.18).
Aşa fiind, cererea petentului, de a fi considerat luptător în rezistenţa anticomunistă, întrucât în anul III de studii la facultatea de construcţii civile, a fost exmatriculat pe timp de 1 an, pentru declaraţii nesincere cu privire la situaţia social politică a părinţilor săi, este tardiv formulată la Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, la data de 6 iunie 2005, legea prevăzând ca termen limită 31 decembrie 2003.
Urmează, deci, a se admite recursul, aşa cum a fost formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 455 din 28 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul M.S., ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3845/2006. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3860/2006. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
