ICCJ. Decizia nr. 385/2006. Contencios. Litigiu privind regimul străinilor. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 385/2006
Dosar nr. 1818/2005
nr. 7667/1/2005
Şedinţa publică din 7 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 8 martie 2005, reclamantul S.Y.D., cetăţean chinez, a solicitat anularea deciziei de interdicţie de intrare în România, nr. 124532 din 8 februarie 2005 sau reducerea perioadei stabilite de un an.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că reclamantul este asociat unic la SC Z.C. SRL, viza de afaceri i-a fost prelungită până la sfârşitul anului 2002, a stat aproximativ 9 luni fără viză, după care a solicitat statutul de refugiat, cerere ce i-a fost respinsă. A mai precizat că s-a căsătorit la data de 19 martie 2004, are un copil născut la 22 august 2004, cetăţean român şi la data de 21 octombrie 2004 s-a adresat Autorităţii pentru Străini, cu o cerere în care arăta că, de îndată ce va deţine paşaport valabil, va solicita să plece de bunăvoie din România, ceea ce a şi făcut în luna februarie 2005.
Prin sentinţa civilă nr. 602/2005, acţiunea a fost respinsă ca tardivă, nefiind respectat termenul de 3 zile prevăzut de dispoziţiile art. 861 din OUG nr. 194/2002, modificată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, reclamantul, arătând că la data de 8 februarie 2005 i s-a eliberat dispoziţia atacată, ce era redactată în limba engleză, pe care nu o cunoaşte, a fost condus la avion de personalul Autorităţii pentru Străini şi a plecat în China, iar conţinutul actului l-a aflat în avion, când s-a întâlnit cu soţia sa. De aceea, nu a putut formula contestaţie, decât atunci când soţia sa s-a reîntors în România, la 6 martie 2005.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este legală şi temeinică.
Autoritatea pentru Străini, prin adresa nr. 124532 din 8 februarie 2005, a luat măsura returnării şi a interdicţiei de intrare în România pentru recurent.
Conform art. 861 din OUG nr. 194/2002, modificată prin Legea nr. 482/2004, măsura putea fi contestată în termen de 3 zile de la data comunicării.
Or, recurentul a formulat tardiv contestaţia, la data de 8 martie 2005. Nici cererea de repunere în termen nu putea fi admisă, nefiind întrunite cerinţele art. 103 C. proc. civ. Recurentul nu a fost împiedicat de o împrejurare mai presus de voinţa sa pentru a formula contestaţie, întrucât avea posibilitatea să o expedieze prin scrisoare recomandată.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.Y. împotriva sentinţei civile nr. 602 din 1 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 382/2006. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 387/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
