ICCJ. Decizia nr. 3937/2006. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3937/2006

Dosar nr. 12501/1/2006

Şedinţa publică din 10 noiembrie 2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Vrancea cu nr. 856/C/2004, reclamanţii R.D., P.N.M., P.V. şi N.V. (care ulterior a renunţat la judecată), au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, solicitând ca pârâtul să fie obligat să emită decizii de pensionare, ca urmare a aplicării Legii nr. 479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, folosind structura bazei de calcul avută în vedere la calculul pensiei iniţiale.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că la trecerea lor în rezervă, structura bazei de calcul stabilită conform Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare, era formată din retribuţia tarifară lunară, prima de clasificare şi prima de zbor, dar la calcularea pensiei conform Legii nr. 164/2001, secţia pensii militare nu a mai folosit această structură, ci numai solda lunară brută din ultima lună de activitate, eliminând primele.

Reclamanţii au mai arătat că au chemat în judecată Ministerul Apărării Naţionale, pentru a fi obligat să folosească aceeaşi structură a bazei de calcul, dar acest drept nu le-a fost recunoscut de instanţe, motiv pentru care s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, au arătat că în anul 2003 a intrat în vigoare Legea nr. 479/2003, ce a modificat Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare, prevăzând, în art. 48 alin. (1) lit. a), dreptul cadrelor militare de a opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă avută în consideraţie la stabilirea pensiei. După apariţia HG nr. 691/2004, ce a modificat HG nr. 1188/2001 privind Normele de aplicare a Legii nr. 164/2001, Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a respins cererea, soluţie considerată de reclamanţi corectă, în condiţiile în care Statul român, prin prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, le-a restabilit dreptul, mai ales că prin HG nr. 691/2004 a fost stabilită solda din aprilie 2001, ca bază de calcul pentru actualizarea pensiei.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a arătat, în esenţă, că dispoziţiile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 479/2003, se referă la dreptul pensionarilor militari de a opta între baza de calcul stabilită potrivit HG nr. 1188/2001 şi cea prevăzută de HG nr. 691/2004.

Prin sentinţa nr. 495 din 24 octombrie 2005, Tribunalul Vrancea, secţia civilă, a admis acţiunea reclamanţilor, obligând pârâtul să le emită decizii de pensionare pentru baza de calcul cea mai avantajoasă prevăzută de Legea nr. 479/2003, cuprinzând şi structura bazei de calcul prima de clasificare şi prima orară de zbor.

În faza procesuală a judecării recursului declarat de Ministerul Apărării Naţionale împotriva acestei sentinţe, recurs înregistrat cu nr. 937/2005, pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanţii R.D. şi P.N. au invocat excepţia de nelegalitate a Normelor metodologice pentru recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin HG nr. 691/2004, norme pe care le-au considerat contrare prevederilor art. 44 alin. (1), (2), (3), (4) şi (8) din Constituţia României, prevederilor Codului civil privind bunurile mobile, precum şi dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 164/2001, modificată.

În opinia reclamanţilor, Normele metodologice pentru recalcularea pensiilor militare de stat aprobate prin HG nr. 691/2004 nu prevăd nici o variantă de opţiune ca fiind mai avantajoasă, încălcând prevederile legii. Pentru punerea în aplicare a art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, reclamanţii au considerat că era necesar ca HG nr. 691/2004 să cuprindă norme metodologice pentru cel puţin două baze de calcul şi să modifice în acest sens HG nr. 1188/2001.

De asemenea, reclamanţii au arătat că art. 2 din normele aprobate prin HG nr. 691/2004 stabileşte ca element de recalculare doar solda lunară brută, iar nu veniturile care să includă cel puţin sporurile şi adaosurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor iniţiale, că art. 8 alin. (1) din norme limitează pensia de serviciu la pensia militară de stat, Conform cap. II secţiunea (1) art. 10 din Legea nr. 164/2001, fără sporuri ulterioare ori pensie suplimentară şi că art. 8 alin. (3) din norme stabileşte că drepturile de pensie recalculate se plătesc în termenul general de prescripţie, încălcând data precisă de aplicare prevăzută în art. 4 din Legea nr. 479/2003, şi anume, prima lună următoare încheierii procesului de recorelare a pensiilor militare.

Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, învestită cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, a respins excepţia prin sentinţa nr. 81 din 1 iunie 2006.

În considerentele sentinţei, instanţa a reţinut că reclamanţii nu au făcut dovada nelegalităţii dispoziţiilor HG nr. 691/2001, textul art.48 nefiind nelegal, ci eventual, insuficient de clar.

Această sentinţă a fost atacată cu recurs de către reclamanţi, care au criticat-o în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenţii-reclamanţi au arătat că prin hotărârea dată, instanţa a încălcat prevederile art. 108 alin. (2) din Constituţia României, art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001, modificat prin Legea nr. 479/2003, precum şi Decizia nr. 278/2006 a Curţii Constituţionale.

Referindu-se la această din urmă decizie, recurenţii-reclamanţi au arătat că instanţa de contencios constituţional a motivat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 79 şi 80 din Legea nr. 164/2001, modificată prin Legea nr. 479/2003, prin aceea că drepturile de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestor reglementări legale nu sunt atinse, iar actualizarea, recalcularea şi recorelarea acestor pensii pot fi făcute numai în favoarea beneficiarilor.

Totodată, recurenţii-reclamanţi au expus modul în care li s-a stabilit iniţial baza de calcul a pensiei, conform Decretului nr. 214/1977 şi au arătat că în aplicarea actelor normative care au reglementat ulterior pensiile militare de stat, Ministerul Apărării nu a folosit baza de calcul cea mai avantajoasă, cu prima de clasificare şi prima oră de zbor incluse, ci a rămas la baza de calcul prevăzută de HG nr. 691/2004, care a modificat HG nr. 1188/2001.

Printr-o cerere de completare a motivării recursului, expediată prin poştă la data de 4 septembrie 2006, recurenţii-reclamanţi au arătat că hotărârea atacată se sprijină pe motive străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.) şi că instanţa de fond a încălcat prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în condiţiile în care HG nr. 691/2004 este un act administrativ unilateral care trebuia să organizeze aplicarea Legii nr. 479/2003, nefiind vorba despre o deficienţă a legii, ci de o încălcare a legii printr-o hotărâre de guvern.

În dovedirea recursului, a fost depusă la dosar, în temeiul art. 305 C. proc. civ., copia adresei nr. 6714 din 6 iulie 2006 a Curţii Constituţionale care, răspunzând unei petiţii a recurentului-reclamant R.., i-a comunicat că în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţia României şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Decizia Curţii Constituţionale nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 78 şi 80 din Legea nr. 164/2001, are caracter general obligatoriu începând cu data de 17 aprilie 2006, când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346.

Examinând cauza, în raport cu motivele de recurs invocate şi cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., ţinând seama de înscrisurile dosarului şi de prevederile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2001, legalitatea unui act administrativ unilateral de care depinde soluţionarea litigiului pe fond, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

HG nr. 691/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin HG nr. 1188/2001, a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituţia României şi al art. II din Legea nr. 479/2003 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, în contextul unui proces de recorelare a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi.

La rândul său, HG nr. 1188/2001 a fost adoptată în vederea punerii în aplicare a art. 79 din Legea nr. 164/2001, prevedere legală care se referă la recalcularea pensiilor militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a legii actuale. Conform art. 80 din Legea nr. 161/2001, la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile şi pensiile suplimentare acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat, în înţelesul prezentei legi.

Potrivit art. 79 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 479/2003, pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare se recalculează astfel:

a) cuantumul pensiei în plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradaţiei se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;

b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată, se menţine cuantumul pensiei în plată.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a prevăzut expres dreptul pensionarilor militari de a beneficia în continuare de pensia stabilită potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, dacă aceasta are un cuantum mai mare (deci este mai avantajoasă) decât cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării.

Împrejurarea că HG nr. 1188/2001, aşa cum a fost modificată prin HG nr. 691/2004, nu prevede şi ea expres acest drept, nu este un motiv de nelegalitate a actului administrativ, menţinerea cuantumului mai mare al pensiei stabilite anterior operând în baza legii.

Art. 48 din Legea nr. 164/2001, cu modificările ulterioare, se referă la o noţiune distinctă, actualizarea pensiilor şi prevede că pensiile militare se actualizează după cum urmează:

a) ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă folosită la calculul pensiei;

b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;

c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad şi/sau soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).

Că „actualizarea" nu se confundă cu „recalcularea", rezultă şi din prevederile art. 48 alin. (2) din legea menţionată, conform cărora „până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b)".

Este de menţionat că în cazul actualizării, art. 48 alin. (1) lit. a) din lege prevede expres dreptul cadrelor militare de a opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă, folosită la calculul pensiei.

Această prevedere a pornit de la ipoteza că de-a lungul timpului, în reglementările succesive ale pensiilor militare, baza de calcul a fost definită în mod diferit şi că actualizarea operează în privinţa tuturor cadrelor militare care s-au pensionat sub imperiul diferitelor reglementări, astfel încât nu poate fi interpretată în sensul că normele metodologice în prezent în vigoare ar trebui să cuprindă mai multe variante de stabilire a bazei de calcul între care să se opteze, aşa cum susţin recurenţii-reclamanţi.

La aceeaşi concluzie conduc şi considerentele Deciziei nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 78 şi 80 din Legea nr. 164/2001, unde Curtea Constituţională a reţinut că actualizarea, recorelarea şi recalcularea pensiilor militare de stat se pot face numai în favoarea beneficiarilor şi că drepturile de pensie stabilite anterior nu sunt atinse, subliniind, de asemenea, faptul că în Legea nr. 164/2001 se regăsesc ipoteze diferite, ce vizează situaţia cadrelor militare pensionate în condiţiile legislaţiei anterioare şi situaţia cadrelor militare pensionate în temeiul legii actuale.

Este adevărat că sentinţa instanţei de fond este extrem de succint motivată, dar soluţia pronunţată reflectă interpretarea corectă a tuturor acestor prevederi legale, cărora HG nr. 691/2004 nu le este contrară, iar instanţa de control judiciar este îndrituită să păstreze o hotărâre temeinică şi legală, substituind motivarea, în urma examinării cauzei sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ.

Înalta Curte constată, de asemenea, că împrejurarea - menţionată în motivele de recurs - că Ministerul Apărării nu a acordat baza de calcul cea mai avantajoasă, este un aspect ce vizează fondul litigiului de asigurări sociale, nefiind de acceptat transformarea excepţiei de nelegalitate într-un instrument de prejudecare a fondului acţiunii.

Instanţa de contencios administrativ învestită cu excepţia de nelegalitate, are de examinat numai concordanţa actului administrativ dedus judecăţii cu actele normative cu forţă juridică superioară, în temeiul şi în executarea cărora a fost emis, conform principiului ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În notele de concluzii depuse la dosar, recurenţii-reclamanţi au arătat că motivul excepţiei de nelegalitate a HG nr. 691/2004 ar consta în inexistenţa normelor metodologice de actualizare a pensiilor militare, dar inexistenţa unui act administrativ care să organizeze punerea în aplicare a art. 48 din Legea nr. 164/2001 nu poate constitui motiv de nelegalitate a actului administrativ-normativ adoptat în vederea punerii în executare a art. 79 din aceeaşi lege.

În consecinţă, având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de R.D. şi P.N.M. împotriva sentinţei civile nr. 81 din 1 iunie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2006.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3937/2006. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs