ICCJ. Decizia nr. 4072/2006. Contencios
Comentarii |
|
La data de 9 martie 2006, B.I. a chemat în judecată Banca R. SA, sucursala Galați, în calitate de continuatoare a Băncii A. SA, sucursala Galați, solicitând să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a respecta normele legale care se referă la executarea unor creanțe.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, deși s-au pronunțat mai multe hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile, pârâta nu le-a dat curs, nesocotind, astfel, obligațiile care îi revin potrivit legii. Datorită acestei atitudini, dar și a modului necorespunzător în care organele puterii judecătorești au soluționat cererile sale, i-au fost cauzate importante prejudicii materiale.
A precizat, totodată, că pentru recuperarea pagubelor cauzate, înțelege să solicite obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri materiale și morale.
Prin sentința civilă nr. 60/F din 4 aprilie 2006, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea.
Instanța reținut că reclamantul nu a făcut dovada existenței unui drept prevăzut de lege și încălcat de o autoritate administrativă. De asemenea, că pârâta este o societate comercială a cărei activitate nu poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ.
Pe de altă parte, s-a motivat că afirmațiile reclamantului în legătură cu pretinsele abuzuri săvârșite în cadrul sistemului judiciar prezintă un grad ridicat de generalitate "a căror justețe nu poate fi verificată decât prin proceduri și de către organe specializate, expres prevăzute prin legi speciale, altele decât Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ".
împotriva sentinței a declarat recurs, reclamantul B.I.
în motivarea acestui recurs nu se indică, însă, nici un motiv de casare, în sensul celor enunțate în art. 304 C. proc. civ., ci se reiterează, în termeni generali, pretinse nereguli existente în sistemul bancar, precum și în cadrul activității organelor care alcătuiesc sistemul judiciar.
Recursul nu poate fi primit.
Atât acțiunea formulată de B.I., cât și cererea de recurs nu pun în discuție legalitatea vreunui act administrativ sau refuzul nejustificat al unei autorități publice de rezolvare a unei cereri care, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, face admisibilă acțiunea.
Așa cum corect s-a reținut în sentință, pârâta R.B. SA este o societate comercială bancară, a cărei activitate poate fi verificată prin utilizarea unor procedee și reguli specifice, iar nu pe calea controlului jurisdicțional exercitat de instanțele judecătorești de contencios administrativ în temeiul Legii nr. 554/2004.
Ținând seama de aceste considerente și de inexistența în cauză a unor motive de casare, de ordine publică, care pot fi invocate din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a fost respins recursul ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 4111/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4015/2006. Contencios → |
---|