ICCJ. Decizia nr. 49/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 49/2006
Dosar nr. 3134/2005
nr.12914/1/2005
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 30 mai 2005, reclamantul S.Ş. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16486 din 1 martie 2005, prin care i s-a respins cererea pentru recunoaşterea calităţii de refugiat şi acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că, deşi a justificat cu acte, faptul că s-a refugiat, împreună cu familia, cererea i-a fost respinsă.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 505 din 8 septembrie 2005, a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii contestate, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 15 septembrie 1941 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2004.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, din probele administrate, rezultă că reclamantul a fost nevoit să părăsească domiciliul, împreună cu familia sa, din motive de natură etnică, motiv pentru care excluderea sa de la beneficiul acordat de lege este nelegală.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta, arătând că instanţa greşit a reţinut că reclamantul este beneficiarul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 15 septembrie 1941 - 6 martie 1945, întrucât localitatea Turda s-a aflat sub ocupaţie străină, numai în perioada 5 septembrie - 5 octombrie 1944, în rest fiind sub administraţia Statului român.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speţă, situaţia de refugiat a reclamantului a rezultat din probele administrate, respectiv declaraţiile martorilor M.E., V.L. şi copia actului de naştere.
Faţă de cele de preced, hotărârea instanţei de fond fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte ca nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 505 din 8 septembrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 488/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 498/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
