ICCJ. Decizia nr. 523/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 523/2006
Dosar nr. 2520/2005
nr. 10463/1/2005
Şedinţa publică din 14 februarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 2 februarie 2005, reclamantul C.D. a chemat în judecată pârâţii Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Bucureşti şi Autoritatea Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti, solicitând obligarea pârâtelor la plata sumelor reprezentând al treisprezecelea salariu pe perioada februarie 2002 - decembrie 2002 şi ianuarie 2003 - decembrie 2003, salariul de merit pe anii 2002 - 2003 şi primele băneşti, ce le-ar fi primit în calitate de director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Mehedinţi.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a funcţionat în calitate de director executiv la Direcţia Sanitar Veterinară Mehedinţi, dar a fost destituit abuziv prin Ordinul nr. 157 din 5 februarie 2001, act administrativ pe care l-a contestat în instanţă, ordinul fiind anulat şi dispunându-se reintegrarea sa în funcţia deţinută anterior, că a solicitat acordarea drepturilor băneşti cuvenite - diferenţe dintre pensia primită şi salariul pe care l-ar fi primit ca director, cererea fiindu-i admisă, iar hotărârea, executată. Reclamantul a mai arătat că a omis să solicite plata celui de la treisprezecelea salariu, a salariului de merit şi a primelor băneşti, motiv pentru care a promovat prezenta acţiune.
Prin sentinţa civilă nr. 165/2005, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, acţiunea a fost admisă în parte şi pârâţii au fost obligaţi să plătească reclamantului, al treisprezecelea salariu cuvenit pentru perioada februarie 2002 - decembrie 2003.
Instanţa a reţinut că reclamantul este îndrituit să beneficieze de al treisprezecelea salariu potrivit art. 35 din OUG nr. 123/2003, deoarece se află, în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în situaţia în care ar fi desfăşurat activitatea de director executiv.
În ce priveşte salariul de merit şi primele, curtea de apel a constatat că aceste drepturi băneşti i s-ar fi cuvenit, numai dacă efectiv ar fi desfăşurat activitatea de director executiv.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recursuri în termen, reclamantul şi pârâţii Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
În motivarea recursului său, reclamantul a arătat, în esenţă, că i se cuvin şi celelalte drepturi băneşti solicitate şi neacordate de instanţă, tocmai pentru motivul că în sentinţă s-a reţinut că se află în situaţia ca şi cum ar fi exercitat funcţia de director adjunct, că permanent, anterior eliberării din funcţie, a primit salariu de merit, precum şi prime lunare, iar după revenirea în funcţie a primit prime pentru lunile noiembrie şi decembrie 2003.
În recursul formulat de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi s-a precizat că această parte nu are calitate procesuală, deoarece în baza deciziei nr. 1968/2002, a Curţii Supreme de Justiţie şi a sentinţei civile nr. 530/2004, a Curţii de Apel Craiova, reclamantul a primit drepturile salariale menţionate în respectivele hotărâri.
În recursul formulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale s-a arătat că în cauză are calitate procesuală pasivă, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, succesoarea în drepturi a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, autoritate în subordinea căreia se află Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi, în conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 22/2002.
Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin întâmpinarea depusă la data de 11 noiembrie 2005, a solicitat respingerea recursului reclamantului.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursurilor în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea reţine următoarele.
Prin Ordinul nr. 157 din 5 februarie 2001, emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, reclamantul a fost eliberat din funcţia de director al Direcţiei Sanitar Veterinare Mehedinţi, act administrativ contestat în faţa instanţei de contencios administrativ.
Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, acţiunea, prin sentinţa civilă nr. 449 din 20 iunie 2001, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul recurentului şi a admis în parte acţiunea, în sensul că a anulat ordinul contestat, a dispus reintegrarea în funcţia deţinută anterior şi a obligat pârâtul să plătească acestuia, indemnizaţia de conducere cuvenită funcţiei de director al Direcţiei Sanitare Mehedinţi, cu începere de la 5 februarie 2001, până la reintegrarea efectivă.
Reclamantul a promovat prezenta acţiune, solicitând obligarea părţilor la plata celui de al treisprezecelea salariu pe perioada februarie 2002 - decembrie 2002 şi ianuarie 2003 - decembrie 2003, salariul de merit pe anii 2002 - 2003, primele băneşti pe care le-ar fi primit în calitate de director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Mehedinţi.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumelor de mai sus, pentru două perioade distincte: februarie 2002 - decembrie 2002 şi ianuarie 2003 - decembrie 2003, având în vedere că Decizia nr. 1968 din 29 mai 2002, a instanţei supreme, a fost pusă în executare în cursul anului 2003, prin Ordinul nr. 328 din 25 noiembrie 2003, reintegrarea fiind dispusă când era deja pensionar (din 1 februarie 2002).
Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din OUG nr. 123/2003, funcţionarii publici beneficiază de un premiu anual egal cu un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face premierea.
Cum recurentul a fost reintegrat în funcţie printr-o hotărâre irevocabilă, se află în situaţia unui funcţionar public care ar fi desfăşurat activitate în perioada supusă discuţiei, deoarece ordinul de eliberare din funcţie s-a constatat că a fost nelegal şi, ca atare, a fost anulat prin Decizia nr. 1968/2002, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ.
În ce priveşte, însă, salariul de merit şi primele lunare, acestea în mod just nu au fost acordate de instanţă, întrucât plata lor este admisibilă, numai în măsura în care funcţionarul desfăşoară efectiv activitate. Numai în acest fel se poate aprecia că persoana în cauză obţine rezultate deosebite care să justifice recompensarea prin sumele mai sus precizate.
În acest sens sunt dispoziţiile art. 10 şi 11 din OUG nr. 123/2003, care prevăd că trebuie să existe rezultate deosebite şi salariaţii să participe direct la obţinerea unor rezultate valoroase.
Or, reclamantul nedesfăşurând efectiv activitate în perioada februarie 2002 - decembrie 2003, aceste aprecieri nu puteau exista, astfel încât nu poate beneficia de salariu de merit şi de prime lunare pentru perioada nelucrată.
Pentru aceste considerente, recursul reclamantului va fi respins ca nefondat.
De asemenea, se va respinge şi recursul declarat de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi, întrucât aceasta este autoritatea la care reclamantul a fost reintegrat în funcţie şi hotărârea trebuie să-i fie opozabilă.
Cât priveşte Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, recursul acestuia este, de asemenea, nefondat, având în vedere că ordinul de eliberare din funcţie, anulat de instanţă prin Decizia nr. 1968/2002, a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, a fost emis de această autoritate publică centrală. Chiar dacă în prezent, conform OUG nr. 22/2002, ordonatorul principal de credite este Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, aceasta funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de C.D., Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi şi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei civile nr. 165 din 17 mai 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 522/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 524/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
