ICCJ. Decizia nr. 535/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 535/2006
Dosar nr. 3298/2005
nr. 13570/1/2005
Şedinţa publică din 15 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la 24 iulie 2003, la Curtea de Apel Oradea, reclamantul G.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 6039 din 24 iunie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască şi să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 376/CA/2003 - P din 29 septembrie 2003, astfel cum a fost rectificată prin încheierea din 27 octombrie 2003, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ atacat şi a obligat pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa a reţinut că şi copiii născuţi în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, au acelaşi statut cu părinţii lor, respectiv au suferit persecuţii din motive etnice, pe toată perioada strămutării, care este sinonimă cu refugiul şi cum reclamantul s-a născut în perioada de refugiu a părinţilor săi, beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1672 din 15 martie 2005, a admis recursul declarat împotriva hotărârii sus-menţionate de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, reţinând că instanţa de fond nu a stabilit perioada pentru care urmează a se acorda reclamantului, drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Rejudecând în fond, după casare, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 225/CA/2005 din 12 septembrie 2005, a admis acţiunea formulată de reclamantul G.M. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Bihor, a anulat hotărârea nr. 6039 din 24 iunie 2003, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta, să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada 22 februarie 1945 - 6 martie 1945.
Şi această hotărâre a fost atacată cu recurs de către Casa Judeţeană de Pensii Bihor, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că se impunea respingerea acţiunii, întrucât reclamantul nefiind născut la data schimbării domiciliului părinţilor săi, nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.
Examinând cauza, în raport cu motivul de recurs invocat, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 22 februarie 1945, în localitatea Abrud, raion Câmpeni - Oradea, unde părinţii se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit aceste persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999, şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară, soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii, copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 189/2000, drepturile prevăzute de lege se acordă cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
În consecinţă, soluţia adoptată de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr. 225/CA/2005 din 12 septembrie 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 531/2006. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 536/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
