ICCJ. Decizia nr. 540/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 540/2006
Dosar nr. 4001/2005
nr. 16.371/1/2005
Şedinţa publică din 15 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10 noiembrie 2005, la Curtea de Apel Craiova, Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională Vamală Craiova a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 356 din 15 septembrie 2005, a Curţii de Apel Craiova, în contradictoriu cu M.M., solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate şi reţinerea, ca legală, a Ordinului nr. 73 din 26 ianuarie 2005, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor.
În motivarea recursului s-a susţinut că instanţa de fond a aplicat greşit legea prin sentinţa atacată, fără a analiza temeinic apărările în fapt şi în drept formulate de autoritatea vamală, referitor la modul în care s-a efectuat încadrarea reclamantului în funcţia publică contestată, respectiv cea de inspector clasa I grad profesional asistent, treapta 3.
Recurenta susţine că încadrarea reclamantului s-a făcut în conformitate cu OUG nr. 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici şi cele ale Legii nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice.
Se mai menţionează de recurentă că petentul nu a atacat deciziile nr. 1265 din 14 august 2003 şi nr. 1266 din 14 august 2003, ceea ce înseamnă că petentul a realizat faptul că reîncadrarea conform acestor decizii s-a realizat corect.
Recurenta a precizat că prin Ordinul nr. 1519 din 29 noiembrie 2004, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, având în vedere Raportul de control nr. 16193 din 25 noiembrie 2003, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi pentru punerea în executare a sentinţei nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă, în dosarul nr. 5579/LM/2004/2004, au fost revocate deciziile nr. 1265 din 14 august 2003 şi nr. 1266 din 14 august 2003, revenindu-se la încadrările funcţionarilor publici aplicabile începând cu data de 15 iulie 2003, astfel încât reclamantul M.M. a fost numit în funcţia publică de inspector de specialitate categoria A, clasa III, gradul 3, inspector principal, în acord cu prevederile Legii nr. 161/2003 şi a ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Recurenta a mai arătat că: „ulterior, prin apariţia OUG nr. 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, autoritatea vamală a pus în aplicare acest act normativ care dispune o nouă reîncadrare pentru toţi funcţionarii publici salarizaţi conform, cu „OUG nr. 82/2004" privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, emiţând în acest sens Ordinul nr. 73 din 26 ianuarie 2005.
S-a mai precizat că reîncadrarea şi salarizarea funcţionarilor publici s-a realizat corect, conform art. 6, 7 şi 37 din OUG nr. 92/2004, după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) din acelaşi act normativ.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că instanţa de fond a admis acţiunea, aşa cum a fost precizată la 23 iunie 2005, formulată de reclamantul M.M. împotriva Autorităţii Naţionale a Vămilor.
S-a anulat Ordinul nr. 73 din 26 ianuarie 2005, emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, în ceea ce-l priveşte pe reclamant şi s-a obligat recurenta-pârâtă, să emită un nou ordin privind reîncadrarea reclamantului în funcţia de inspector principal.
Instanţa de fond a considerat că recurenta-pârâtă a greşit la reîncadrarea reclamantului, interpretând greşit dispoziţiile art. 6 din OUG nr. 92/2004, act normativ ce se referă la dispoziţiile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, dispoziţiile legale completându-se cu art. 41 din Legea nr. 188/1999.
S-a considerat că OUG nr. 92/2004 nu conţine criterii de evaluare şi nici un sistem de punctaj în baza căruia să se procedeze la reîncadrarea funcţionarilor publici, deci greşit Autoritatea Naţională a Vămilor a procedat la schimbarea reîncadrării din inspector principal, în inspector asistent, procedând, deci, la trecerea într-o funcţie inferioară. S-a mai subliniat de instanţă, că în mod greşit s-a invocat de pârâtă, OUG nr. 92/2004, pentru că abrogarea vizează dispoziţiile de natură salarială.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că hotărârea atacată este greşită şi urmează a fi modificată, întrucât actul administrativ atacat este legal, astfel încât va fi menţinut.
Aşa cum rezultă din art. 6 din OUG nr. 92/2004, acest act normativ reglementează iniţial reîncadrarea funcţionarilor publici în funcţii de execuţie salarizaţi potrivit OUG nr. 82/2004 şi raportat la această nouă încadrare actul normativ stabileşte şi sistemul de salarizare.
Reîncadrarea intimatului-reclamant s-a făcut nu numai pentru el, ci şi pentru ceilalţi funcţionari şi s-a realizat o uniformizare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici în condiţiile ordonanţei, iar ordinul atacat în cauză de intimat s-a emis în executarea dispoziţiilor normative ale ordonanţei, dispoziţii ce nu pot fi modificate de instanţa de judecată.
Conform art. 6 alin. (1), (2) şi (3) din OUG nr. 92/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2005, cei salarizaţi la categoria A, B şi C, clasa III, gradele 1, 2 şi 3, se reîncadrează în gradul profesional asistent.
Ordinul nr. 73 din 26 ianuarie 2005 a fost emis în executarea OUG nr. 92/2004 şi după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, conform art. 43 alin. (2) din OUG nr. 92/2004.
Aşa fiind, hotărârea atacată fiind nelegală, va fi modificată, iar pe fond, acţiunea reclamantului va fi respinsă conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Craiova, în nume propriu şi în numele şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor, împotriva sentinţei nr. 356 din 15 septembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea formulată de M.M.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 534/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 547/2006. Contencios → |
|---|
