ICCJ. Decizia nr. 635/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 635/2006
Dosar nr. 2969/2005
nr. 12256/1/2005
Şedinţa publică din 23 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, la 22 februarie 2005, SC S.C. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al municipiului Craiova, Guvernul României, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice, constatarea nulităţii absolute parţiale a Hotărârii nr. 173/2001, poziţia 810, emisă de Consiliul Local Craiova şi a HG nr. 965/2002, poziţia 10, referitoare la existenţa în nomenclatorul străzilor din municipiul Craiova, a stradelei Preda, având caracteristicile menţionate în tabelul anexă la hotărârea consiliului local.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că stradela Preda nu există fizic în municipiul Craiova, nefiind evidenţiată în planul de urbanism general şi neexistând un act de înfiinţare al acesteia, că prin contractele de vânzare-cumpărare autentice încheiate în anul 1998, a cumpărat de la autorul său, două imobile casă ce formează un duplex.
Reclamanta a mai arătat că din actele de proprietate ale vânzătorului rezultă că la momentul dobândirii acestui imobil, una din laturi se învecina cu stradela Preda, însă ulterior, în urma sistematizării zonei, această stradelă a fost desfiinţată, astfel că în mod nejustificat şi fără a exista un act de înfiinţare, stradela apare evidenţiată în inventarul străzilor craiovene, în cele două hotărâri atacate, ca şi cum ar fi fost reînfiinţată.
Reclamanta a mai precizat că, deşi a formulat cerere de autorizaţie pentru realizarea împrejmuirii imobilului, aceasta a fost respinsă în temeiul celor două hotărâri.
Pârâţii Guvernul României, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice au depus întâmpinări la dosarul cauzei, prin care au invocat pe cale de excepţie, inadmisibilitatea acţiunii reclamantei, ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, tardivitatea cererii în raport cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) din acelaşi act normativ, pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice invocând şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, Guvernul României şi Ministerul Administraţiei şi Internelor au arătat că HG nr. 965/2002 este temeinică şi legală.
Prin sentinţa nr. 291 din 30 iunie 2005, a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea promovată de SC S.C. SRL a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că hotărârile atacate sunt acte administrative supuse controlului judecătoresc şi că atât potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, cât şi în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 29/1990, act normativ sub imperiul căruia au fost emise hotărârile contestate, reclamanta avea obligaţia să îndeplinească procedura administrativă prealabilă.
Totodată, instanţa a mai învederat că necomunicarea actelor contestate, reclamantei, este lipsită de relevanţă, deoarece aceasta are calitatea de terţ, iar pârâţii nu aveau obligaţia legală de comunicare, astfel încât, în raport cu data publicării actelor în Monitorul Oficial - 18.09.2002, când se prezumă că reclamanta a luat cunoştinţă de existenţa acestora, acţiunea înregistrată la 22 februarie 2005 a fost formulată mult peste termenul prevăzut atât de art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, cât şi de art. 11 din Legea nr. 554/2004, fiind în consecinţă, tardivă.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate a formulat recurs în termen legal, reclamanta SC S.C. SRL Craiova, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac şi casarea hotărârii atacate, cu consecinţa trimiterii cauzei, spre judecare, aceleiaşi instanţe, pentru a se stabili în mod corect natura acţiunii promovate şi a se administra probele necesare în soluţionarea acesteia.
A arătat recurenta, prin motivele de recurs, că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că era necesar să se formuleze anterior introducerii acţiunii în contencios administrativ, plângere prealabilă, întrucât Legea nr. 29/1990 nu prevede această formalitate, în cazul în care se invocă nulitatea absolută a actului administrativ atacat.
Pentru motivele de nulitate absolută, cum este cazul reclamantei, acţiunea se putea introduce oricând şi fără a fi necesară respectarea procedurii prealabile, întrucât, în mod firesc, actul afectat de o cauză de nulitate absolută nu putea rămâne ca valabil în circuitul civil.
A mai precizat recurenta că în mod eronat prima instanţă a reţinut că acţiunea formulată este tardiv introdusă şi a dat eficienţă susţinerilor pârâtei în acest sens, întrucât actele administrative au fost emise cu peste doi ani înainte de apariţia Legii nr. 554/2004, iar reclamantei nu i se poate pretinde să respecte o lege care încă nu apăruse.
În fine, a învederat reclamanta că, deşi a calificat acţiunea, ca fiind o acţiune în constatarea nulităţii absolute a ambelor acte administrative vizate, instanţa de fond, fără a pune în discuţia părţilor, vreo altă calificare juridică sau vreo schimbare a temeiului de drept al acesteia, a considerat acţiunea ca fiind o acţiune în anularea acestor acte, încălcând, astfel, principiul disponibilităţii.
Recursul este nefondat.
Este neîndoielnic că atât Hotărârea nr. 173/2001, emisă de Consiliul Local al municipiului Craiova, cât şi HG nr. 965/2002, atacate de reclamanta SC S.C. SRL Craiova, sunt acte administrative supuse controlului judecătoresc în condiţiile legii speciale care reglementează instituţia contenciosului administrativ.
Obligaţia persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său, de a îndeplini procedura administrativă prealabilă introducerii acţiunii în contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ, a fost prevăzută atât de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, sub imperiul căreia actele administrative atacate au fost emise, cât şi de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, sub imperiul căreia acţiunea în contencios administrativ a fost formulată la instanţa judecătorească competentă, fără a se reglementa vreo derogare în funcţie de natura nulităţii invocate.
Reclamanta-recurentă nu a îndeplinit procedura plângerii administrative prealabile, impusă în mod imperativ de către legiuitor, astfel că în mod corect, prin hotărârea atacată s-a respins acţiunea în contencios administrativ, ca inadmisibilă.
Aşa fiind, văzând că recursul formulat de SC S.C. SRL Craiova este nefondat, urmează a se dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingea aceste căi de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S.C. SRL Craiova împotriva sentinţei civile nr. 291 din 20 iunie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 629/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 636/2006. Contencios. Suspendare executare act... → |
---|