ICCJ. Decizia nr. 646/2006. Contencios. Anulare decizie emisă de Autoritatea pentru Străini. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 646/2006
Dosar nr. 3371/2005
nr. 13864/1/2005
Şedinţa publică din 23 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 16 mai 2005, reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Străini din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, anularea deciziei de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, cu nr. 612338/VG/S.I.V. din 24 martie 2005, comunicată la data de 30 martie 2005.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, deşi a depus toate documentele necesare şi îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege, cererea sa de stabilire a domiciliului a fost respinsă, întrucât, ulterior depunerii acesteia, au fost modificate condiţiile pentru aprobarea unei astfel de cereri, prin Legea nr. 482/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 1228 din 22 iunie 2005, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa anulând adresa nr. 612338/G/S.I.V. din 24 martie 2005 şi obligând pârâta, să aprobe cererea de stabilire a domiciliului reclamantului şi să elibereze acestuia, permisul de şedere permanent.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de judecată a reţinut că reclamantul îndeplinea la momentul formulării cererii, condiţia legală prevăzută de art. 71 lit. g) din OUG nr. 194/2002, act normativ în vigoare la acea dată, modificarea ulterioară a prevederilor legale neputând constitui motiv legal de respingere a cererii, întrucât prevederile în speţă nu pot fi aplicate retroactiv. Totodată, aşa cum a rezultat din raportul întocmit de până la 11 martie 2005, în cazul reclamantului erau îndeplinite şi toate celelalte condiţii prevăzute de lege pentru aprobarea cererii reclamantului de stabilire a domiciliului în România.
În termen legal, împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, pârâta Autoritatea pentru Străini din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Fără a se indica temeiul de drept al recursului, recurenta a arătat, în principal, că normele legale în vigoare la data emiterii deciziei contestate de intimatul reclamant, respectiv 11 martie 2005, erau cele conţinute de OUG nr. 194/2002, cu modificările aduse prin Legea nr. 482/2004, iar Decizia Comisiei împuternicite cu soluţionarea cererilor de stabilire a domiciliului în România are un caracter constitutiv de drepturi.
Examinând cauza, în raport cu critica adusă de recurentă, prin prisma art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este nefondat.
Instanţa fondului a reţinut corect situaţia de fapt şi a raportat aplicarea normelor legale incidente, la momentul depunerii cererii de stabilire a domiciliului în România, de către reclamant, respectiv la data de 6 octombrie 2004. Soluţia a fost justificată de necesitatea respectării principiului neretroactivităţii legii civile.
Cererea formulată de intimatul-reclamant la data de 6 octombrie 2004 trebuia analizată potrivit normelor în vigoare la acea dată, mai exact conform dispoziţiilor OUG nr. 194/2002, în formă nemodificată prin Legea nr. 482/2004 (M. Of. nr. 1116/27.11.2004).
În raport cu toate acestea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea pentru Străini din Ministerul Administraţiei şi Internelor împotriva sentinţei civile nr. 1228 din 22 iunie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 643/2006. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 649/2006. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
