ICCJ. Decizia nr. 70/2006. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 70/2006
Dosar nr. 2037/2005
nr. 8534/1/2005
Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 854/CA/2005, reclamantul M.F. a chemat în judecată pe pârâţii Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţia Regională Vamală Oradea, solicitând ca instanţa să dispună anularea Ordinului nr. 78/2005, prin care a fost reîncadrat pe funcţia publică de execuţie de inspector vamal existent.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că după ce în perioada 15 iulie 2003 - 1 ianuarie 2005 a fost încadrat ca inspector vamal principal şi a fost salarizat corespunzător acestei funcţii, prin ordinul contestat a fost reîncadrat în gradul profesional de inspector vamal asistent, potrivit art. 6 alin. (3) din OUG nr. 92/2004, fiind, astfel, retrogradat în funcţie.
Arată că s-a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor OUG nr. 92/2004, act normativ ce trebuie aplicat în 30 de zile de la publicare, şi anume, până la 23 decembrie 2004.
Pârâta Direcţia Regională Vamală Oradea a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii formulate.
Prin sentinţa nr. 160/CA din 23 mai 2005, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea reclamantului, reţinând în considerente că reîncadrarea acestuia în funcţia de inspector asistent s-a făcut în baza art. 6 din OUG nr. 92/2004, în executarea acestei dispoziţii legale emiţându-se Ordinul nr. 78/2005, de către Autoritatea Naţională a Vămilor.
Cum reclamantul a fost salarizat potrivit OUG nr. 82/2004, în categoria A, clasa III, gradul I, conform art. 6 pct. 2 din OUG nr. 92/2004, trebuia să fie reîncadrat în gradul profesional asistent.
Reţine instanţa de fond că dispoziţiile OUG nr. 92/2004 au fost aprobate, fără nici o modificare, prin Legea nr. 76/2005 (M. Of. nr. 324/18.04.2005), iar actul administrativ - Ordinul Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 78 din 26 ianuarie 2005, a fost emis în perfectă concordanţă cu prevederile acestei ordonanţe.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi susţinând, în esenţă, că prin Ordinul Autorităţii Naţionale a Vămilor nr. 78 din 26 ianuarie 2005 s-au aplicat de fapt dispoziţiile prevăzute de art. 6 şi 7 din OUG nr. 92/2004, dispoziţii care ar fi trebuit aplicate doar în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice ce nu efectuaseră reîncadrarea funcţionarilor publici potrivit Legii nr. 161/2003. Se susţine, deci, că s-a dat o interpretare greşită acestor texte din ordonanţă, sub pretextul „reîncadrării", dispunându-se avansări şi retrogradări în grade profesionale.
Oricum prin actul administrativ atacat, el a fost retrogradat în grad, fiind prejudiciat, deoarece nu mai are posibilitatea să promoveze în grad timp de doi ani, potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (2) din OG nr. 82/2000, ce a modificat şi completat Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Pârâta Direcţia Regională Vamală Oradea, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte îl va respinge, conform considerentelor ce vor fi expuse în continuare.
OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, aprobată prin Legea nr. 76/2005 (M. Of. nr. 324/18.04.2005), prin art. 6 şi 7, dispune o nouă încadrare pentru toţi funcţionarii publici salarizaţi conform OUG nr. 82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice.
Pentru punerea în aplicare a acestui act normativ, Autoritatea Vamală a emis Ordinul nr. 78 din 26 ianuarie 2005, act administrativ ce a fost contestat de reclamant.
Conform art. 45 lit. c) din OUG nr. 92/2004, la data intrării în vigoare a acesteia, orice alte dispoziţii contrare acesteia se abrogă, deci şi reîncadrarea funcţionarilor publici, în baza Legii nr. 161/2003 şi a Ordinului nr. 218/2003, al Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, respectiv reîncadrările făcute prin ordinele anterioare.
Aşa cum corect reţine şi instanţa de fond, dispoziţiile OUG nr. 92/2004 fiind imperative, trebuiau aplicate de la 1 ianuarie 2005, data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Critica formulată de recurent, în sensul că dispoziţiile ordonanţei trebuiau aplicate doar în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice ce nu efectuaseră reîncadrarea funcţionarilor publici potrivit Legii nr. 161/2003, nu este întemeiată faţă de prevederile din art. 6 şi 7 din ordonanţă, în sensul că aceste dispoziţii se aplică tuturor funcţionarilor publici.
În raport cu cele prezentate, se constată că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, neexistând motive de casare sau modificare din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., astfel încât, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.F. împotriva sentinţei civile nr. 160/CA/2005 - PI din 23 mai 2005 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 68/2006. Contencios. Anulare decizie de... | ICCJ. Decizia nr. 74/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
