ICCJ. Decizia nr. 842/2006. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 842/2006
Dosar nr. 3739/2005
nr. 15328/1/2005
Şedinţa publică din 14 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 22 septembrie 2005, reclamantul O.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, obligarea pârâţilor să-i stabilească şi să-i achite o indemnizaţie lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, legea recunoştinţei faţă de eroii - martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 şi să-i plătească daune morale în sumă de 5000 RON.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că s-a adresat Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicitând stabilirea şi plata indemnizaţiei, conform art. 4 din Legea nr. 341/2004 şi art. 32 şi 45 din Normele metodologice date în aplicarea legii, însă, prin adresa nr. 577527/2005, autoritatea pârâtă menţionată i-a comunicat, în mod eronat, că nu i se poate acorda indemnizaţia prevăzută de art. 5 lit. m) din lege, întrucât nu îndeplineşte condiţia de vârstă, deşi el nu a solicitat acest drept.
Unei a doua solicitări, pârâta Casa de Pensii i-a comunicat refuzul, motivat de faptul că nu ar deţine noul certificat.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 152 din 28 octombrie 2005, a respins, ca prematur formulată, acţiunea.
Curtea de apel a reţinut că soluţia se impune, în raport cu faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 341/2004, ale Legii nr. 37/2005, pentru aprobarea OUG nr. 133/2004 şi ale HG nr. 1412/2004, termenul de preschimbare a vechilor certificate emise în baza Legii nr. 42/1990, de tipul celui deţinut de reclamant, nu a expirat şi cu împrejurarea că reclamantul nu a obţinut noul tip de certificat, în vederea stabilirii indemnizaţiei solicitate.
Împotriva sentinţei, în termen legal a declarat recurs, reclamantul O.A.
În susţinerea recursului se arată că hotărârea pronunţată este nelegală, întrucât acţiunea nu a fost prematur introdusă, că nici un revoluţionar nu a obţinut până în prezent noul tip de certificat prevăzut de Legea nr. 341/2004, că certificatele eliberate în baza Legii nr. 42/1990 îşi păstrează valabilitatea până la data apariţiei noilor certificate, şi că în baza acestor documente se acordă drepturile prevăzute în Legea nr. 341/2004.
În al doilea motiv de recurs se arată că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la dovezile administrate în cauză.
Recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Reclamantul O.A. este deţinător al certificatului şi brevetului de „Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989", remarcat prin fapte deosebite, titlu ce i-a fost eliberat în baza Legii nr. 42/1990.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 341/2004, Legea recunoştinţei faţă de eroii - martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, certificatele doveditoare, care au fost eliberate în perioada 1990 - 1997, în baza Legii nr. 42/1990, se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionare din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, respectiv de la data de 20 iulie 2004, data publicării legii în Monitorul oficial.
Ulterior, prin dispoziţia art. II din OUG nr. 133/2004, termenele prevăzute de art. 9 se prorogă cu 6 luni, iar prin art. II al Legii nr. 37/2005, termenele prevăzute de art. 9 se prorogă cu încă 12 luni, respectiv până la data de 20 ianuarie 2006.
Din interpretarea acestor texte rezultă că certificatele eliberate în baza Legii nr. 42/1990 îşi prelungesc şi îşi probează valabilitatea, iar pe baza acestor documente se acordă şi drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004.
Aşa fiind, acţiunea prin care O.A. a chemat în judecată Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Casa de Pensii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicitând stabilirea unei indemnizaţii reparatorii, nu este prematură.
Hotărârea instanţei de fond urmează a fi casată, prin admiterea recursului declarat de reclamant şi se va trimite cauza, aceleaşi instanţe, pentru soluţionarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul O.A. împotriva sentinţei civile nr. 152 din 28 octombrie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 833/2006. Contencios. Recurs împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 844/2006. Contencios. Anulare certificat de... → |
---|