ICCJ. Decizia nr. 945/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 945/2006
Dosar nr. 3966/2005
nr. 16236/1/2005
Şedinţa publică din 21 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată la Curtea de Apel Craiova, la data de 4 iulie 2005, reclamanta S.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 213 din 14 iunie 2005, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În susţinerea acţiunii, reclamanta a depus la dosar acte de stare civilă, hotărârea contestată şi Extrasul de pe „Tabel nominal de ţiganii primiţi de la Chestura Poliţiei Craiova şi evacuaţi în ziua de 13 septembrie 1942, conform ord. I.G.J. nr. 40169/1942", eliberat de Arhivele Naţionale sub nr. 1672/2005, arătând că s-a născut în anul 1943, în Transnistria, unde părinţii săi fuseseră deportaţi din 13 septembrie 1942, până în septembrie 1944, când au revenit în ţară.
Pârâta, prin întâmpinare, a cerut respingerea contestaţiei, arătând că reclamanta nu este născută în anul 1943, aşa cum susţine aceasta, ci în 22 septembrie 1944, aşa cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, pe de o parte, şi nu a făcut dovada existenţei vreunei legături de rudenie între ea şi R.T., persoana menţionată, ca fiind deportată, în actul eliberat de Arhivele Naţionale, pe de altă parte.
Prin sentinţa civilă nr. 423 din 14 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta a făcut dovada susţinerilor sale, din declaraţiile martorilor C.S. şi B.Ş., audiaţi nemijlocit de instanţă, rezultând că data naşterii reclamantei este 22 septembrie 1942, iar numitul R.T., persoana menţionată, ca fiind deportată, în actul eliberat de Arhivele Naţionale, este una şi aceeaşi persoană cu R.A., tatăl reclamantei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, susţinând că este netemeinică şi nelegală, faţă de împrejurarea că, potrivit actelor de stare civilă, reclamanta s-a născut la 22 septembrie 1944, în România, neavând statut de deportat.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. a) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate.
De asemenea, în conformitate cu art. 61 din OG nr. 105/1999 şi art. 4 alin. (2) din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin HG nr. 127/2002, în lipsa actelor oficiale, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 din ordonanţă se poate face prin declaraţie cu martori.
Pentru dovedirea împrejurărilor invocate în susţinerea acţiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, înscrisul intitulat Extras de pe „Tabel nominal de ţiganii primiţi de la Chestura Poliţiei Craiova şi evacuaţi în ziua de 13 septembrie 1942 conform ord. I.G.J. nr. 40169/1942", eliberat de Arhivele Naţionale sub nr. 1672/2005, care menţionează, la poziţia 612, pe numitul R.T., ca persoană deportată.
Totodată, din declaraţiile martorilor C.S. şi B.Ş.,– audiaţi nemijlocit de instanţa de fond, rezultă că reclamanta s-a născut în primăvara anului 1943, în Transnistria, unde părinţii săi se aflau deportaţi şi că numitul R.T., persoana menţionată în actul eliberat de Arhivele Naţionale, ca fiind deportată, este una şi aceeaşi persoană cu R.A., tatăl reclamantei.
Declaraţiile celor doi martori sunt, însă, contrazise de menţiunile înregistrate în actele de stare civilă ale intimatei-reclamante, care atestă ca dată a naşterii reclamantei, ziua de 22 septembrie 1944, iar ca tată al acesteia, pe R.A.
Or, potrivit art. 1 din Legea nr. 119/1996, actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea, căsătoria sau decesul unei persoane, acestea neputând fi combătute prin orice mijloace de probă, decât în mod excepţional, pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege. De asemenea, conform art. 13 din actul normativ sus menţionat, starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora.
Aşa fiind, cum actele de stare civilă atestă că reclamanta este fiica lui R.A., iar data naşterii sale este 22 septembrie 1944, în mod greşit a procedat instanţa de fond când, în baza declaraţiilor martorilor şi ignorând menţiunile din actele de stare civilă, a reţinut alte date de stare civilă ale reclamantei, admiţând contestaţia.
Pentru aceste motive, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată şi, în fond, întrucât reclamanta nu a făcut dovada susţinerilor sale, va fi respinsă acţiunea acesteia, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva sentinţei civile nr. 423 din 14 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa civilă atacată şi, în fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta S.P., ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 944/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 948/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
---|