ICCJ. Decizia nr. 962/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 962/2006
Dosar nr. 4003/2005
nr. 16379/1/2005
Şedinţa publică din 21 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 7 aprilie 2005, reclamanţii S.J. şi B.V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Craiova - Comisia pentru soluţionarea întâmpinărilor depuse de proprietarii afectaţi de realizarea obiectivului „Deschidere, aliniere şi lărgire a străzii A. I. Cuza din municipiul Craiova", anularea hotărârii nr. 2 din 24 martie 2005, emisă de pârâtă.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, în sensul că exproprierea imobilelor se poate face numai pentru cauze de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.
Au mai susţinut reclamanţii că nu au fost notificaţi când le-a fost expropriat imobilul proprietatea lor, utilitatea publică nu a fost declarată conform legii în acest caz, nu au fost convocaţi pentru a-şi da acordul pentru transferul dreptului de proprietate.
Că au fost notificaţi numai cu privire la valoarea despăgubirilor, care este mult inferioară valorii reale a imobilului şi a fost stabilită cu încălcarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, în realitate imobilul valorând 300.000 Euro, sumă pe care o pretind.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 413 din camera de consiliu de la 13 octombrie 2005, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, fiind vorba despre o lucrare de interes local, autoritatea competentă să declare utilitatea publică este Consiliul Judeţean Dolj, care a respectat procedura prevăzută de art. 13 din Legea nr. 33/1994, privind emiterea şi publicitatea actului de expropriere, instanţa neputând analiza la acest moment declararea utilităţii publice, care nu a fost contestată la momentul emiterii actului.
S-a mai reţinut că, deşi obiectul acţiunii îl constituie contestarea hotărârii nr. 2 din 24 martie 2005, care vizează cuantumul despăgubirilor, practic reclamanţii au contestat şi hotărârea privind declararea utilităţii publice, însă cu privire la acest aspect, controlul judecătoresc de contencios administrativ nu poate viza decât legalitatea actului, nu şi oportunitatea emiterii acestuia.
Instanţa fondului a apreciat că, în cauză, pârâta a respectat condiţiile prevăzute de Legea nr. 33/1994, privind etapa administrativă şi cea de declarare a utilităţii publice, iar în ceea ce priveşte nemulţumirile reclamanţilor, privind cuantumul despăgubirilor, acestea vor fi soluţionate în etapa judiciară a exproprierii, în faţa instanţei de drept civil.
Împotriva sentinţei sus menţionate, în termen legal, au declarat recurs, reclamanţii S.J. şi B.V., susţinând, în esenţă, că soluţia a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 33/1994 şi că privitor la despăgubiri, capătul de cerere trebuia disjuns şi trimis, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Dolj.
Recursul este fondat.
Reclamanţii S.J. şi B.V. au formulat contestaţii împotriva hotărârii nr. 2 din 24 martie 2005, pronunţată de Comisia pentru soluţionarea întâmpinărilor, depuse de proprietarii afectaţi de realizarea obiectivului „Deschidere, aliniere şi lărgire a străzii A. I. Cuza din municipiul Craiova", prin care s-a acceptat punctul de vedere al exproprietarului pentru imobilul din str. A. I. Cuza nr. 24 (fost 34), respectiv oferta exproprietarului cu valoare totală de 2.322.000.000 lei.
Reclamanţii au susţinut că nu s-a făcut o cercetare prealabilă a declarării utilităţii publice şi că au fost notificaţi numai cu privire la valoarea de despăgubire.
Aşadar, reclamanţii contestă exproprierea pentru utilitate publică. În conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului judeţean în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere.
Aşa fiind, se va admite recursul, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza la Tribunalul Dolj, spre competentă soluţionare.
Cu prilejul rejudecării, instanţa de trimitere va administra probe, prin care exproprietarul să facă dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 11 şi 13 al Legii nr. 33/1994, în conformitate cu dispoziţiile art. 315 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanţii S.J. şi B.V. împotriva sentinţei civile nr. 413 din 13 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, la Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ, spre competentă soluţionare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 961/2006. Contencios. Anulare decizie Comisie... | ICCJ. Decizia nr. 966/2006. Contencios → |
|---|
