ICCJ. Decizia nr. 972/2006. Contencios. Recurs împotriva încheierii de şedinţă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 972/2006
Dosar nr. 2819/2005
nr. 11657/1/2005
Şedinţa publică din 22 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 26 mai 2005, reclamanta A.J.V.P.S. Arad a solicitat, în condiţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării HG nr. 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală pentru noi zone.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin dispoziţiile art. 1 pct. IV şi VI din HG nr. 2151/2004, membrii săi sunt împiedicaţi să practice vânătoarea şi pescuitul.
Prin încheierea din 3 august 2005, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ, a respins cererea reclamantei, constatând că aceasta viza actul normativ în integralitatea sa, în timp ce plângerea prealabilă avea în vedere numai dispoziţiile art. 1.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, A.J.V.P.S. Arad care a invocat prejudiciul iminent, concretizat prin imposibilitatea realizării activităţilor de administrare şi amenajare a fondului de vânătoare.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ: „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţilor publice care au emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente, să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunţarea instanţei de fond".
Cu alte cuvinte, suspendarea executării unui act administrativ este condiţionată de dovedirea unor situaţii bine justificate şi de iminenţa producerii unei pagube.
Or, în cauză, petiţionara nu a făcut dovada unor asemenea situaţii, simpla susţinere despre împiedicarea membrilor săi de a desfăşura activităţi sportive de pescuit şi vânătoare, nefiind de natură să convingă asupra oportunităţii măsurii executării actului.
Astfel fiind şi cum reclamanta a contestat parţial HG nr. 2151/2004, solicitarea suspendării actului în integralitatea sa, în mod legal şi temeinic a fost respinsă.
Văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.J.V.P.S. Arad împotriva încheierii de şedinţă din 3 august 2005, dosar nr. 5999/2005, al Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 971/2006. Contencios. Anulare decizie emisă... | ICCJ. Decizia nr. 984/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
