ICCJ. Decizia nr. 999/2006. Contencios. Anulare acte administrative. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 999/2006

Dosar nr. 3096/2005

nr. 12763/1/2005

Şedinţa publică din 23 martie 2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 189/2005, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A.C. împotriva pârâtelor Comisia pentru soluţionarea întâmpinărilor numită prin HG nr. 968/2004 şi a anulat procesul-verbal şi Hotărârea comisiei, din 12 mai 2005, cu privire la reclamantă şi a obligat această pârâtă să emită o nouă hotărâre motivată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că în raport cu dispoziţiile legale în materie, art. 16 şi 17 din Legea nr. 33/1994 şi cu Legea nr. 554/2004, hotărârea atacată este nelegală, întrucât pârâta nu s-a pronunţat motivat pe întâmpinarea reclamantei, cu privire la suprafaţa propusă pentru expropriere, amplasament, oferta expropriatorului.

Referitor la daunele solicitate, instanţa de fond a apreciat că părţile nu au o astfel de competenţă, astfel încât nici instanţa de contencios administrativ nu se poate pronunţa pe această cerere.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a formulat recurs, recurenta-pârâtă SC H. SA, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât prima instanţă a pronunţat-o cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

S-a precizat că instanţa curţii de apel a nesocotit probele administrate şi a interpretat eronat dispoziţiile HG nr. 329/20002 şi ale Legii nr. 33/1994.

Recursul este nefondat şi va fi respins.

Analizând recursul, actele şi lucrările dosarului, conform art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Din oficiu, instanţa supremă a pus în discuţia părţilor, şi competenţa de soluţionare a pricinii în fond de către curtea de apel, problemă dezlegată de instanţă vis-a-vis de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 33/1994, care prevăd expres în speţă, competenţa, ca aparţinând curţii de apel în raza căreia se află situat imobilul.

Pe fond, rezultă fără posibilitate de tăgadă, că în speţă, instanţa de fond nu s-a pronunţat cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 6 C. proc. civ., întrucât s-a motivat anularea procesului-verbal şi a hotărârii comisiei, din 12 mai 2005, precizându-se de ce anume aceste acte administrative nu sunt legale.

Corect, curtea de apel a interpretat actul dedus judecăţii, motivând în fapt şi în drept în raport cu prevederile art. 16 şi 17 din Legea nr. 33/1994, nelegalitatea hotărârii anulate. În speţă, Hotărârea nr. 1253/2005, a comisiei, nu a fost motivată în ceea ce priveşte întâmpinarea reclamantei, respectiv nu se arată suprafaţa de teren propusă pentru expropriere, amplasarea acesteia în intravilan sau extravilan, oferta expropriatorului.

În mod legal a procedat instanţa de fond, şi vis-a vis de daunele solicitate de intimata-reclamantă, în raport cu dispoziţiile art. 15, 16 şi 17 din Legea nr. 33/1994, Comisia motivând o asemenea competenţă, astfel încât nici instanţa de judecată nu poate lua în discuţie acest aspect.

Faţă de toate aceste considerente, de dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/20904 şi de art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciind că sentinţa atacată este legală şi temeinică, va respinge recursul declarat de SC H. SA, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC H. SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 189 din 5 august 2005 Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2006.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 999/2006. Contencios. Anulare acte administrative. Recurs