ICCJ. Decizia nr. 1535/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1535/2007

Dosar nr. 8843/1/2005

Şedinţa publică din 14 martie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava la 14 iunie 2005, Primăria comunei Breaza a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 194 din 18 mai 2005, pronunţată în dosarul civil nr. 434/2005, secţia contencios administrativ a Curţii de Apel Suceava, solicitându-se casarea hotărârii atacate şi prin rejudecarea cauzei, să se admită acţiunea principală, în sensul anulării Deciziei nr. 326 din 24 iunie 2004 emisă de Guvernul României.

În motivarea cererii, recurenta a susţinut că imobilul retrocedat, potrivit deciziei nr. 326 din 24 iunie 2004 face parte din bunurile aparţinând domeniului public al comunei Breaza conform anexei din 30 august 2002 şi deci bunul din domeniul public este inalienabil, insesizabil şi imprescriptibil, potrivit Legii nr. 213/1998.

S-a mai susţinut că terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiei (căminul cultural Breaza, construit în 1952), trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă al terenului, proprietari ai locuinţelor.

A.S.R. a formulat întâmpinare, prin care a relevat faptul că prin extrasul din C.F. al comunei Breaza, a dovedit faptul că, anterior deposedării abuzive, imobilul în litigiu, construcţie şi teren aferent, a fost proprietatea lor, drept care l-au şi înscris în registrul de carte funciară la acel moment.

Aşa fiind, în mod corect au susţinut petenţii, C.S.R. a hotărât retrocedarea imobilului, fiind emisă în acest sens Decizia nr. 326 din 24 iunie 2004.

A precizat petenta, de asemenea, că potrivit art. 1 pct. 6 din HG nr. 1169 din 6 noiembrie 2002 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 94/2000, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 501/2002, „pot face obiectul retrocedării şi imobilele care sunt afectate unor activităţi de interes public din învăţământ, cercetare, sănătate, sau sunt destinate funcţionării unor aşezăminte social-culturale, sediile unor partide politice". Deci, se face în continuare precizarea, că legiuitorul nu a făcut nici o distincţie specială privind astfel de imobile ce se retrocedează în condiţiile legii.

Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului, constatarea că Decizia atacată reprezintă un act administrativ legal, aşa cum de altfel a stabilit şi Curtea de Apel Suceava prin sentinţa nr. 194/CA/2005 care a respins ca nefondată acţiunea introdusă de reclamanta Primăria Comunei Breaza.

S-a menţionat de intimatul-pârât Guvernul României că aşa cum rezultă din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 501/2002, imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, compuse din construcţii, împreună cu terenul aferent, existente în natură, se restituie, Legea nr. 213/1998 cuprinzând norme cu caracter general faţă de dispoziţiile cu caracter special, obligatorii ale Legii nr. 501/2002 ce derogă de la dispoziţiile cu caracter general de drept comun.

Din actele cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prin sentinţa nr. 194 din 18 mai 2005 a Curţii de Apel Suceava, s-a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

S-a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Comuna Breaza, în contradictoriu cu Guvernul României, C.S.R. a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, pentru anularea deciziei nr. 326 din 24 iunie 2004.

S-a admis cererea de intervenţie în nume propriu formulată de intervenienta A.S.R. – F.B.O.R.B. – P.C.M. – P.O.S.T., şi s-a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă.

S-a reţinut că cererea recurentei-reclamante de anulare a Deciziei nr. 326 din 24 iunie 2004, prin care s-a restituit intervenientei imobilul, către F.B.O.R.B. – A.S.R. este neîntemeiată. Aceasta întrucât imobilul aparţinea intervenientei, iar anexa reprezintă o evidenţă a imobilelor aflate în administrarea primăriilor.

Verificându-se actele cauzei, în raport de motivele de recurs invocate de recurentă, se constată că acestea sunt neîntemeiate.

În mod corect s-a dispus prin actul administrativ atacat în justiţie, Decizia nr. 326 din 24 iunie 2004 a comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase, retrocedarea imobilului în litigiu către A.S.R. – F.B.O.R.B.

Temeiul juridic al restituirii este Legea nr. 501/2002 ce cuprinde dispoziţii speciale, derogatorii şi obligatorii faţă de dispoziţiile de drept comun cuprinse în Legea nr. 213/1998.

Aceste dispoziţii legale ale Legii nr. 501/2002 nu prevăd nici o distincţie cu privire la imobilele ce se retrocedează în condiţiile legii (art. 1 din Legea nr. 501/2002), astfel încât susţinerile invocate de recurenta-reclamantă, nemulţumită de Decizia Curţii de Apel Suceava, sentinţa nr. 194 din 18 mai 2005, sunt neîntemeiate.

Hotărârea atacată fiind legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Primăria Comunei Breaza, împotriva sentinţei civile nr. 194 din 18 mai 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1535/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs