ICCJ. Decizia nr. 190/2007. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 190/2007
Dosar nr. 1264/2/2006
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 23 ianuarie 2006 reclamanta B.A. a solicitat constatarea nulităţii absolute sau anularea ordinului nr. 8113 din 21 decembrie 2005 emis de A.N.A.F. – A.N.V., obligarea intimatei la plata salariilor indexate, majorate şi recalculate, reintegrarea în funcţia publică deţinută anterior emiterii ordinului, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat că ordinul nr. 8113 din 21 decembrie 2005, emis de către A.N.A.V. este lovit de nulitate absolută, în considerarea prevederilor art. 35 alin. (2) din HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru că elementele arătate la lit. b), c) şi e) din art. 35 trebuiau specificate în mod obligatoriu în cuprinsul Ordinului. Faptul că, acestea lipsesc, conduce la nulitatea absolută a acestui act administrativ, act prin care s-a dispus destituirea din funcţie.
Prin Decizia nr. 1582 din 4 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. 2864/2005, Comisia de disciplină a fost declarată abuzivă şi prin urmare, toate actele întreprinse de o astfel de comisie, incluzând şi cercetarea administrativă efectuată în prezenta speţă, sunt lovite de nulitate, purtând în ele viciile care afectau şi modalitatea de funcţionare a Comisiei de disciplină.
Un alt aspect esenţial care dovedeşte nelegalitatea actului în baza căruia s-a dispus destituirea din funcţia deţinută, arată reclamanta, este acela că la data emiterii ordinului în discuţie (21 decembrie 2005), autoturismele identificate de poliţie ca transportând băuturi alcoolice şi ţigări care nu aveau aplicate banderole de marcaj, nu au pătruns prin punctul vamal Vama Veche, situaţie care se poate verifica în evidenţele poliţiei de frontieră.
S-a mai arătat că la individualizarea sancţiunii disciplinare trebuia să se ţină seama de mai multe aspecte, precum cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, gradul de vinovăţie, comportarea generală în timpul serviciului, existenţa în antecedente a altor sancţiuni disciplinare, etc. Pentru activitatea desfăşurată în funcţia de inspector vamal, reclamanta a primit calificative bune şi foarte bune, astfel cum rezultă din rapoartele de evaluare depuse, a primit salarii de merit, nu a avut manifestări care să aducă atingere Autorităţii vamale şi a respectat regimul privind incompatibilitatea şi conflictul de interese, aşa cum este el reglementat de Legea nr. 188/1999.
Reclamanta a susţinut că menţiunile din referatul nr. 23912/9 din 30 noiembrie 2005, conform cărora există suspiciuni că mărfurile constatate de organele de poliţie ale Municipiului Mangalia ar proveni din stocurile magazinului regim duty-free aparţinând SC A.T. SRL, respectiv din mărfurile antrepozitate, la data de 28 septembrie 2005, cu D.V.I. (I.M.) nr. 717 din 28 septembrie 2005, pentru cantitatea totală de 3100 cartoane ţigarete marca Plugarul şi 5000 cartoane ţigarete marca BT., sunt vagi şi nesusţinute de probe.
S-a mai arătat că nu există nici un ordin de serviciu care să-i extindă atribuţiile reclamantei la efectuarea de verificări a stocurilor mărfurilor destinate comercializării în magazine în regim duty free pentru zona de supraveghere vamală a Biroului Vamal Vama Veche, iar în fişa postului nu sunt cuprinse astfel de atribuţii.
Prin sentinţa civilă nr. 960/2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, acţiunea a fost admisă, s-a anulat ordinul atacat, reclamanta a fost reintegrată în funcţia publică deţinută anterior, pârâta a fost obligată la plata salariilor indexate, majorate şi recalculate şi la 3605 lei (RON) cheltuieli de judecată.
Instanţa a reţinut că ordinul nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă, condiţie impusă de dispoziţiile art. 35 alin. (2) lit. c) din HG nr. 1210/2003 şi de asemenea, este nul, întrucât actele efectuate de Comisia de disciplină sunt nule, având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 1582/4 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, irevocabilă prin Decizia nr. 1372 din 19 aprilie 2006 a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost anulat O.A.N.V. nr. 1684/2005 prin care s-a înfiinţat Comisia de disciplină.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen A.N.V.
În motivarea recursului, în esenţă, s-a arătat: că la data emiterii ordinului contestat, 21 decembrie 2005, sentinţa civilă nr. 1582 din 4 octombrie 2005 nu era irevocabilă, executarea sa era suspendată prin efectul recursului declarat, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004; că art. 35 din HG nr. 1210/2003 nu prevede obligativitatea motivării respingerii obiecţiunilor formulate de către funcţionarul public cu ocazia cercetării disciplinare prealabile şi că apărările funcţionarului public au fost pe larg dezvoltate în raportul nr. 70869 din 12 decembrie 2005 şi în referatul nr. 23912/2005. În continuare recurenta a descris situaţia de fapt, care însă nu a fost analizată de instanţă întrucât sentinţa a fost pronunţată bazându-se pe motive de nulitate (nelegalitate) ale actului atacat, astfel încât Curtea nu va avea în vedere această motivare.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului faţă de soluţia adoptată de instanţa de fond şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că prin ordinul nr. 8113 din 21 decembrie 2005, emis de pârâtă, s-a dispus destituirea reclamantei, inspector vamal superior la B.V.V.V., din funcţia publică deţinută, în baza art. 65 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 188/1999 republicată.
Din cuprinsul ordinului se reţine că acesta s-a întemeiat pe raportul nr. 70869 din 12 decembrie 2005 întocmit de Comisia de disciplină organizată la nivelul A.N.V., care a analizat dosarul nr. 115/2005 având ca obiect sesizarea nr. 23012/2 din 4 octombrie 2005 formulată de conducătorul instituţiei, în baza notei de prezentare întocmită de Serviciul verificări interne, din cadrul A.N.V., cu referire la reclamantă, act din care rezultă faptul că aceasta nu şi-ar fi respectat atribuţiile de serviciu cu privire la supravegherea perimetrului vamal Vama Veche, în sensul că prin neefectuarea controlului fizic s-a permis intrarea în ţară a unei cantităţi foarte mari de ţigarete marca „Plugarul" fără respectarea dispoziţiilor legale cu privire la vămuirea mărfurilor; şi prin neefectuarea unei verificări atente a stocurilor mărfurilor destinate comercializării în magazine în regim duty-free aparţinând SC A.T. SRL s-a permis gestionarilor magazinului duty-free să întocmească frecvent bonuri fictive cu privire la mărfurile comercializate; referatul nr. 23912/2 din 30 noiembrie 2005 întocmit în baza art. 30 alin. (1) din HG nr. 1210/2003, la care au fost formulate obiecţiuni care au fost respinse, aspect reţinut în procesul-verbal nr. 70869/12 decembrie 2005.
Conform art. 35 alin. (2) lit. c) din HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, în actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public trebuie să se menţioneze, sub sancţiunea nulităţii absolute, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcţionarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile.
În cuprinsul ordinului contestat nu se face nici o referire la motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantei concretizate în obiecţiunile înregistrate la A.N.V. sub nr. 70869 din 5 decembrie 2005, arătându-se numai că au fost respinse în tot şi făcându-se trimitere la procesul-verbal nr. 70869 din 12 decembrie 2005.
Prin referatul din data de 30 noiembrie 2005, întocmit de Comisia de disciplină organizată la nivelul A.N.V. prin O.A.N.V. nr. 1684/2005, în urma audierii reclamantei, consemnată în procesul-verbal nr. 23.912/2 din 24 octombrie 2005, s-a constatat săvârşirea unei abateri disciplinare.
Împotriva constatărilor şi concluziilor acestui referat, reclamanta a formulat obiecţiuni înregistrate la A.N.V. sub nr. 70869 din 5 decembrie 2005. Prin procesul-verbal nr. 70869 din 12 decembrie 2005, Comisia de disciplină, urmare analizei în şedinţa din data de 12 decembrie 2005, a hotărât respingerea obiecţiunilor, fără a face nici o menţiune referitoare la motivele pentru care Comisia a apreciat că obiecţiunile sunt neîntemeiate.
Ulterior, prin Raportul întocmit, la data de 12 decembrie 2005, Comisia de disciplină a propus destituirea din funcţia publică a reclamantei.
În cuprinsul acestui Raport se face menţiunea că reclamanta a fost audiată, aşa cum rezultă din procesul – verbal nr. 23.912/2 din 24 octombrie 2005, că reclamanta a formulat obiecţiuni înregistrate la A.N.V. sub nr. 70869 din 5 decembrie 2005, şi că prin procesul-verbal nr. 70869 din 12 decembrie 2005 obiecţiunile au fost respinse, fără a se menţiona nici de această dată motivele pentru care s-a luat Decizia respingerii obiecţiunilor.
Aşadar, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă nu sunt arătate nici în actul de destituire şi nici în actele premergătoare.
Deşi recurenta pretinde că apărările petentei au fost pe larg dezvoltate în raportul nr. 70869 din 12 decembrie 2005 şi în referatul nr. 23912/2005, din examinarea acestor acte se constată că niciunde nu se arată care sunt motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantei.
Faţă de această situaţie operează nulitatea prevăzută de dispoziţiile art. 35 alin. (2) lit. c) din HG nr. 1210/2003, astfel încât soluţia instanţei de fond este legală.
Referitor la al doilea motiv de nulitate reţinut de instanţă, anularea actului de înfiinţare a Comisiei de disciplină, Curtea apreciază că nu putea fi reţinut, întrucât la data emiterii ordinului de destituire, decembrie 2005, executarea sentinţei civile nr. 1582 din 4 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, era suspendată în baza declarării recursului de către A.N.V., conform dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Deşi acest motiv de recurs este fondat, sentinţa nu poate fi desfiinţată întrucât este legală faţă de primul motiv de nulitate a Ordinului nr. 8113/2005 al A.N.V., astfel cum s-a analizat mai sus.
Pentru considerentele expuse recursul va fi respins, ca nefondat, în cauză neexistând motive de casare de ordine publică potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N.V. împotriva sentinţei civile nr. 960 din 27 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 189/2007. Contencios. Anulare act emis de... | ICCJ. Decizia nr. 219/2007. Contencios → |
|---|
