ICCJ. Decizia nr. 219/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 219/2007
Dosar nr. 259/35/2006
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 10 iunie 2006, reclamanta SC L. SRL a chemat în judecată A.N.A.F. – D.G.F.P. Satu Mare, solicitând ca în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, să se dispună suspendarea executării raportului de inspecţie fiscală nr. 24710 din 30 martie 2006 şi a Deciziei de impunere nr. 162 din 31 martie 2006, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 4219/2006, privind acţiunea în anulare a acestor acte administrative.
În motivarea cererii se arată că în raportul de inspecţie fiscală s-au formulat constatări nefondate şi nelegale, prin interpretarea greşită a unor reglementări în materie fiscală.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 126/ CA din 4 august 2006, a respins cererea, apreciind că motivele de suspendare invocate, nu sunt de natură a crea o aparenţă de ilegalitate a actelor administrative a căror executare se solicită a fi suspendată, nefiind îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamanta SC L. SRL, susţinând în esenţă că, valoarea foarte mare de 11 miliarde a sumei contestate, în cazul în care aceasta ar fi executată ca urmare a deciziei de impunere, în baza căreia s-a procedat deja la blocarea conturilor sale, are caracterul previzibil prevăzut de lege, al unui prejudiciu material cu consecinţe deosebite, punând-o în imposibilitatea achitării salariilor, a achiziţiilor de materiale.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente odată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunţarea instanţei de fond.
În fapt, recurenta – reclamantă, în perioada 14 octombrie 2005 – 30 martie 2006, a fost controlată de inspectorii fiscali, fiind obligată la plata taxelor şi impozitelor în sumă de 11 miliarde.
Având în vedere că pârâta a emis o decizie de impunere nr. 162 din 31 martie 2006, în baza căreia urmează să se procedeze la recuperarea sumelor stabilite prin raportul de inspecţie fiscală, deşi acesta a fost atacat prin contestaţie înregistrată la D.G.F.P., la 5 mai 2006, nesoluţionat în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, pentru prevenirea unei pagube iminente ce s-ar crea societăţii reclamante odată cu efectuarea procedurilor de executare, prin blocarea conturilor, se impune suspendarea executării actelor administrative.
Fiind îndeplinită, cerinţa cumulativă prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul declarat, se va modifica sentinţa atacată în sensul admiterii cererii de suspendare.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC L. SRL împotriva sentinţei nr. 126/CA/2006 din 4 august 2006 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi admite cererea formulată de reclamanta SC L. SRL Negreşti – Oaş. Dispune suspendarea executării raportului de inspecţie fiscală nr. 24710 din 30 martie 2006 şi a deciziei de impunere nr. 162/31 martie 2006, ambele emise de D.G.F.P.J. Satu Mare, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii privind anularea acestor acte.
Obligă intimata să plătească recurentei – reclamante SC L. SRL suma de 6850 lei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 190/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 271/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
