ICCJ. Decizia nr. 271/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 271/2007
Dosar nr. 1266/44/2005
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, la data de 23 decembrie 2004, pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reclamanta SC M. SRL a chemat în judecată pe pârâta A.R.R., solicitând anularea adresei nr. 33443 din 1 noiembrie 2004.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, măsura suspendării licenţei de transport pentru o perioadă de 3 luni este nelegală, deoarece societatea nu a suferit nicio modificare în ceea ce priveşte statutul societăţii cu privire la obiectul de activitate şi nici în ceea ce priveşte certificatul de înmatriculare, aşa cum rezultă din prevederile art. 7 alin. (2) şi art. 14 lit. b) din Ordinul nr. 1842/2001.
Prin Încheierea de şedinţă din 15 martie 2005, pronunţată în dosar în dosarul nr. 180/CAF/2005, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat, considerând îndeplinite prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, aplicabilă în speţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 4 din 12 ianuarie 2006, pronunţată în dosarul nr. 952/2005 (4223/1/2005) a admis recursul declarat de A.R.R. împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat, a modificat încheierea atacată şi a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Continuând judecata cererii, Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa civilă nr. 62 din 13 aprilie 2006, pronunţată în dosarul nr. 1466/44/2005 (180/CAF/2005), a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta SC M. SRL împotriva pârâte.
A.R.R. şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma 488,70 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut că, din materialul probator nu rezultă cazul bine justificat şi nici paguba ce s-ar crea societăţii până la soluţionarea acţiunii de fond.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 6 şi 9 C. proc. civ.
Recurenta arată că instanţa prin soluţia dată s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, pronunţându-se asupra unei cereri de suspendare a executării actului administrativ atacat şi nu pe fondul cauzei.
Recurenta mai consideră că, deşi părţile au ridicat, fiecare în parte câte o excepţie, instanţa nu s-a pronunţat asupra lor.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimata apreciază că în mod temeinic a fost respinsă acţiunea de anulare a dispoziţiei nr. 33443 din 1 noiembrie 2004 ca nefondată, aplicându-se prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) şi art. 7 alin. (2) lit. f) din O.M.L.P.T.L. nr. 1842/2001.
Recursul este fondat.
Din cuprinsul acţiunii rezultă că obiectul acţiunii îl constituie anularea unui act administrativ considerat a fi nelegal.
De asemenea, conform încheierii de amânare a pronunţării din 4 aprilie 2006, instanţa a acordat cuvântul asupra fondului pricinii, iar părţile au pus concluzii pe fond.
Cererea incidentală prin care s-a solicitat suspendarea executării actului administrativ atacat conform art. 9 din Legea nr. 29/1990 aplicabilă în speţă a fost soluţionată prin încheierea de şedinţă din 15martie 2005.
Instanţa de fond avea obligaţia să se pronunţe asupra cererii principale.
Neprocedând astfel, Înalta Curte consideră că în speţă sunt îndeplinite motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 C. proc. civ.
Înalta Curte va admite recursul în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi alin. (3) teza a III-a C. proc. civ.
Totodată, vor fi aplicabile prevederile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., instanţa a cărei hotărâre a fost recurată soluţionând procesul fără a intra în cercetarea fondului.
În consecinţă, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe ocazie cu care va examina şi celelalte apărări ale părţilor formulat prin cererea de recurs şi întâmpinare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de către recurenta-reclamantă SC M. SRL Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 62 din 13 aprilie 2006 pronunţată în dosarul nr. 1266/44/2005 (180/CAF/2005) în contradictoriu cu intimata-pârâtă A.R.R.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 219/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 331/2007. Contencios. Anulare certificat de... → |
---|