ICCJ. Decizia nr. 2195/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2195/2007
Dosar nr. 3189/2/2006
Şedinţa publică din 25 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3189/2/2006 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.D. a chemat în judecată pe pârâtul M.S.P., solicitând anularea Ordinului nr. 38 din 16 ianuarie 2006, pe care-l consideră nelegal.
Reclamantul, susţine în motivarea acţiunii formulate că prin acest ordin, secţia de urologie a Spitalului Judeţean Târgovişte cu 30 de paturi, din care 5 cu terapie intensivă s-a desfiinţat şi a devenit compartiment de urologie cu 20 de paturi în cadrul secţiei de chirurgie, măsura dispusă prin acest ordin fiind nelegală, deoarece în anul 2005, secţia a avut un număr de 950 bolnavi internaţi (cu 100 mai mult faţă de numărul planificat), iar cheltuielile efectuate cu această secţie sunt printre cele mai mici, comparativ cu alte secţii ale spitalului.
Arată de asemeni reclamantul că prin măsura dispusă nu s-a urmat altceva decât demiterea sa, pentru ca eficienţa secţiei este demonstrată de faptul că la cabinetul din ambulatoriul de specialitate al spitalului a fost numit un al doilea medic urolog, iar la Spitalul Orăşenesc Pucioasa s-a înfiinţat o secţie de urologie cu 10 paturi.
Pârâtul Spitalul Judeţean Târgovişte, a depus întâmpinare solicitând respingerea acţiunii în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată.
S-au administrat probatorii cu acte şi în urma rezolvării acestora, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 1595 din 28 iunie 2006, prin care a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul C.D.
S-a reţinut în considerentele sentinţei ca prin Ordinul nr. 38 din 16 ianuarie 2006 M.S.P. a dispus modificarea structuri Spitalului Judeţean Târgovişte, în sensul desfiinţării secţiei de urologie care a devenit compartiment de urologie în cadrul secţiei de chirurgie, la baza luării acestei măsuri fiind constatările controlului efectuat de o echipă a Ministerului consemnate în raportul de control întocmit la data de 10 ianuarie 2006, a adresei Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa care propune modificarea structurii secţiei de urologie, al cărui şef a fost reclamantul şi raportul de audit intern nr. 9175/2005, prin care s-a reţinut că secţia de urologie nu este eficientă din punct de vedere economico - financiar şi al indicilor de eficienţă medicală.
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs, reclamantul contestând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi susţinând în esenţă că Instanţa de Fond nu a observat că reorganizarea pretinsei prin Ordinul nr. 38 din 16 ianuarie 2006 al Ministrului Sănătăţii nu este nici concretă nici reală, aceasta fiind făcută numai pe hârtie pentru că compartimentul de urologie a rămas în aceeaşi locaţie la cca. 1 km depărtare de secţia de chirurgie a Spitalului Judeţean.
Precizează recurentul că echipa de control nu a avut în competenţa sa un medic specialist în probleme de urologie, ci un medic neurolog, necompetent a se pronunţa cu privire la aspectele profesionale pe linie de urologie, iar datele cuprinse în raportul de audit intern şi în nota de control a echipei de la Ministerul Sănătăţii sunt contrazise de situaţiile existente în realitate, cum ar fi cele referitoare la mortalitate, care în realitate sunt în scădere şi nu în creştere cum în mod eronat se susţine.
Instanţa de Fond nu a avut în vedere nici faptul că secţia de urologie era eficientă, numărul de internări în saloane au depăşit pe cel contractat de conducerea spitalului cu C.J.A.S., de asemeni numărul intervenţiilor chirurgicale de 1209 în anul 2005 realizându-se în condiţiile în care dotarea cu aparatură şi materiale sanitare a fost foarte slabă, iar cheltuielile de spitalizare la secţia de urologie au fost dintre cele mai mici, comparativ cu celelalte secţii ale spitalului.
Intimatul M.S.P. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză, ţinând cont şi de probatoriile administrate, Înalta Curte constatând că este nefondat îl va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin Ordinul cu nr. 38 din 16 ianuarie 2006, emis de M.S. s-a dispus modificarea structurii organizatorice a Spitalului Judeţean Târgovişte în sensul că secţia urologie cu 30 de paturi din care 5 T.I. s-a desfiinţat, devenind compartiment urologie cu 20 de paturi din care 4 T.I., acesta începând cu data de 11 februarie 2006.
La baza acestui ordin, aşa cum corect reţine şi Instanţa de Fond, a stat Raportul de control întocmit la data de 10 ianuarie 2006, de o comisie care a efectuat controlul în perioada 6 ianuarie 2006, control respins prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 22 din 6 ianuarie 2006, şi raportul de audit intern întocmit în baza prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul intern a Normelor Metodologice pentru organizare şi exercitarea auditului intern în cadrul M.S.
Raportul de control urmare constatărilor făcute la secţia de urologie a Spitalului Judeţean Târgovişte şi anume neîndeplinirea îndatoririlor secţiei de urologie, din numărul total de 29 paturi erau ocupate numai 15 la data controlului, gradul de opozabilitate în 2005 rezultat de documente era de 24,66 % intervenţii chirurgicale efectuate de către recurentul - reclamant fără subsemnarea protocolului operator şi fără semnarea şi proba medicului, a propus restructurarea şi transformarea secţiei de urologie în compartiment, urmând a se reduce astfel şi cheltuielile nejustificate înregistrate cu această secţie.
Raportul de audit întocmit în cauză, concluzionează şi el asupra faptului că secţia de urologie nu este eficientă din punct de vedere economico - financiar cât şi din punct de vedere al indicilor de eficienţă medicală.
De precizat că emiterea ordinului contestat a avut la bază şi adresa din 9 ianuarie 2006 a D.S.P.D. prin care s-a solicitat în mod insistent modificarea structurii secţiei de urologie a Spitalului Judeţean Dâmboviţa, argumentând această solicitare pe faptul că în ultimii ani indicatorii de eficienţă au fost din ce în ce mai sesizaţi.
M.S.P. cu adresa din 15 aprilie 2007, (la solicitarea Înaltei Curţi ca urmare a admiterii cererii recurentului - reclamant de suplimentare a probelor) a adus lămuriri cu privire la durata optimă de spitalizare, secţii valabile pentru toate categoriile de spitale stabilită prin anexa 20 a Ordinelor nr. 1240 din 24 decembrie 2003 şi nr. 56/ 45 din 3 februarie 2005, aplicabile pentru anul 2004 şi respectiv 2005 şi a înaintat Instanţei în copie Ordinul nr. 1823 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Municipal Târgovişte, în anexa acestui Ordin secţia urologie fiind transformată în compartiment urologic cu 20 paturi din care 4 paturi terapie intensivă.
O nouă adresă a M.S.P., din 18 aprilie 2007, precizează că indicele de operabilitate realizat de secţia de urologie a Spitalului Judeţean Târgovişte de 24,64 %, cu mult deci sub gradul de operabilitate de 70% al unei secţii chirurgicale (secţia de urologie fiind o secţie cu profil chirurgical), ceea ce a făcut ca an de an numărul de cazuri ce au putut fi contractate de Spitalul Judeţean Târgovişte pentru această secţie să se diminueze.
Precizează M.S. în această adresă că deşi în anii 2004 şi 2005 s-a realizat ca număr de internări numărul de cazuri contractate, nu s-a realizat din punct de vedere al cazurilor nerezolvate acest indicator, dat fiind specificul secţie cu profil chirurgical, în condiţiile în care spitalul dispune de compartiment de neurologie, care rezolvă nechirurgical aceeaşi patologie.
Rezultă astfel din expunerea făcută ca la emiterea ordinului contestat de recurentul - reclamant, au fost respectate prevederile legale în vigoare, în speţă HG nr. 168/2005 şi Legea nr. 270/2003, legea spitalelor cu modificările şi completările ulterioare.
Apar astfel ca neîntemeiate susţinerile recurentului, toate acestea raportându-se la motive de oportunitate, argumentele sale pentru anularea ordinului bazându-se pe faptul că s-a desfiinţat o secţie ce era eficientă din toate punctele de vedere formulată de recurentul - reclamant, referitoare la competenţa, comisiei de control care n-ar fi avut în competenţă un medic urolog este neîntemeiată, atâta timp cât în cauză ceea ce s-a verificat şi analizat a fost, eficienţa secţiei ca atare şi nu activitatea recurentului ca medic urolog.
Susţinerile recurentului - reclamant referitoare la cheltuielile secţiei sunt contrazise de raportul de audit efectuat, iar aspectele invocate legate de lipsa de aparatură sunt nerelevante în cauză.
Pentru toate aceste considerente, recursul se priveşte ca nefondat, şi în consecinţă, cu aplicare şi a art. 312 C. proc. civ., acesta va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.D. împotriva sentinţei civile nr. 1595 din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2192/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 2197/2007. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
