ICCJ. Decizia nr. 2442/2007. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2442/2007
Dosar nr. 7986/1/2006
Şedinţa publică din 10 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la 28 iunie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, a sesizat, în condiţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a aceleiaşi Instanţe, în vederea examinării excepţiei de nelegalitate a Ordinului Ministrului de Interne nr. 266 din 28 mai 2002 şi a Notei comune din 26 septembrie 2001 a M.M.S.S.F., M.A.N., M.A.I. şi S.R.I.
În motivarea actului de sesizare, s-a reţinut că cele două acte administrative au fost avute în vedere la pronunţarea hotărârii de către prima Instanţă şi reglementează situaţia pensiilor în plată şi respectiv a statutului de pensionar într-un anumit sistem de pensii dobândit până la data de 1 aprilie 2001. Totodată, s-a reţinut interesul petentului Ş.I. în declanşarea controlului de legalitate al celor două acte administrative, conform art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 811 din 22 decembrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de nelegalitate formulată de reclamantul Ş.I., constatând nelegalitatea pct. 13.3 din Ordinul Ministrului de Interne nr. 266 din 28 mai 2002 şi a pct. I.2 alin. (3) din Nota comună din 26 septembrie 2001 a M.M.S.S.F., M.A.N., S.R.I. şi M.A.I. A obligat, totodată, pârâţii să achite reclamantului suma de 654,3 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, s-a reţinut că reclamantul Ş.I. a chemat în judecată M.A.I., solicitând să i se acorde pensie militară de invaliditate începând cu 01 ianuarie 2001 şi recalcularea punctajului în funcţie de grad, conform Legii nr. 164/2001.
Sesizat în fond, Tribunalul Cluj a respins acţiunea reclamantului prin sentinţa civilă nr. 2482 din 2 decembrie 2004, apreciindu-se că bolile care au condus la acordarea gradului II de invaliditate au apărut ulterior perioadei în care reclamantul a lucrat în cadrul poliţiei şi cum acesta era deja înscris în sistemul public de pensii nu mai putea opta între acest sistem şi cel prevăzut de Legea nr. 164/2001.
Împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Cluj a declarat recurs reclamantul Ş.I., iar pentru termenul de la 30 martie 2005 a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 266/2002, precum şi a Notei comune din 26 septembrie 2001 a M.M.S.S.F., M.A.N., M.A.I. şi S.R.I.
În motivarea excepţiei de nelegalitate invocată, reclamantul a susţinut că cele două acte nu au fost niciodată publicate şi sunt contrare dispoziţiilor Legii nr. 164/2001.
Cele două texte vizate prin excepţia de nelegalitate invocată au următorul conţinut:
Punctul 13.3 din Ordinul nr. 266 din 28 mai 2002:
- „13.3 - Principiul privind opţiunea pentru o singură pensie, respectiv obţinerea unei pensii dintr-un singur sistem, nu se mai aplică după data de 01 aprilie 2001".
Punctul I.2 alin. (3) din Nota comună nr. 194 din 26 septembrie 2001:
- „I.2(3) - Drepturile cuvenite sau aflate în plată până la data de 01 aprilie 2001 se plătesc în continuare de către sistemul de pensii unde se aflau în plată, sau după caz, de către sistemul de pensii la care s-a depus cererea de pensionare anterior datei de 01 aprilie 2001, şi care nu au fost soluţionate până în prezent".
Ambele acte administrative din cuprinsul cărora fac parte textele menţionate au fost emise în vederea punerii în aplicare a unor dispoziţii cuprinse în Legea nr. 164/2001 şi Legea nr. 19/2000.
Curtea de Apel Cluj a apreciat, însă, că prin modalitatea de reglementare a celor două acte administrative se restricţionează posibilitatea ca solicitantul să beneficieze în concret de dreptul prevăzut în actul normativ superior cu caracter de lege, ajungându-se în fapt la violarea textelor de lege menţionate prin crearea unor condiţionări pe care acestea nu le-au prevăzut.
Împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Cluj au declarat recurs M.A.I., M.A.N. şi S.R.I. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1052 din 28 martie 2006, a admis recursurile declarate de M.A.I. şi de S.R.I., modificând sentinţa atacată în sensul că respinge excepţia de nelegalitate invocată de Ş.I. Prin aceeaşi decizie, a fost respins recursul declarat de M.A.N., ca tardiv.
Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost atacată cu contestaţie în anulare de către Ş.I., care a fost admisă prin Decizia nr. 1493 din 9 martie 2007 a aceleiaşi Instanţe, dispunându-se anularea hotărârii atacate.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, Instanţa supremă a reţinut că recursul soluţionat prin Decizia nr. 1052 din 28 martie 2006, a fost judecat cu lipsă de procedură cu intimatul Ş.I. în raport cu declararea ca fiind neconstituţionale a prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, prin Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006 a Curţii Constituţionale.
La data de 13 octombrie 2006, în timpul judecării contestaţiei în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a aprobat cererea formulată de reclamantul Ş.I. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004.
Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 57 din 16 ianuarie 2007, a respins excepţia de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă.
Rejudecând recursurile după admiterea contestaţiei în anulare, Înalta Curte le va admite, modificând sentinţa atacată în sensul că va respinge excepţia de nelegalitate a celor două texte vizate, din următoarele considerente:
Restricţionările la care s-a referit Instanţa de Fond atunci când a admis excepţia de nelegalitate nu au caracter real, aplicându-se numai după data de 01 aprilie 2001, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 şi a Legii nr. 164/2001, persoanelor pensionate după această dată.
Atât Ordinul Ministrului de Interne nr. 266/2002, cât şi Nota comună a M.M.S.S.F., M.A.N., S.R.I. şi M.A.I., urmăresc realizarea unui mod unitar de aplicare a unor prevederi din cele două legi menţionate.
La stabilirea pensiilor de invaliditate, după data de 10 aprilie 2001, data intrării oficiale în vigoare a prevederilor celor două legi, după declararea ca fiind neconstituţionale a prevederilor art. 87 din Legea nr. 164/2001 prin Decizia nr. 7/2002 din 15 ianuarie 2002 a Curţii Constituţionale, s-a luat în calcul întreaga vechime în muncă realizată în cele două sectoare.
Totodată, cele două acte administrative la care se face referire în excepţia de nelegalitate reafirmă recunoaşterea stagiilor de cotizare între cele două sisteme de pensii. În acest fel, dreptul de opţiune al persoanelor care s-au pensionat după data de 10 aprilie 2001 nu justifică admiterea excepţiei de nelegalitate invocată.
Prin urmare, se va proceda la admiterea recursurilor declarate şi se va dispune modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii excepţiei de nelegalitate invocată de reclamantul Ş.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de M.A.I., S.R.I. şi M.A.N. împotriva sentinţei civile nr. 811 din 22 decembrie2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge excepţia de nelegalitate a pct. 13.3 din Ordinul Ministrului de Interne nr. 266/2002 şi pct. I.2 alin. (3) din Nota comună a M.M.S.S.F., M.A.N., M.A.I. şi S.R.I., invocată de reclamantul Ş.I.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2441/2007. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 2454/2007. Contencios. Litigii Curtea de... → |
|---|
