ICCJ. Decizia nr. 2826/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr.2826/2007

Dosar nr.7070/42/2006

Şedinţa publică din 31 mai 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 9 iunie 2006, reclamantul N.A. a chemat în judecată pe pârâta C.C.R., solicitând anularea Fişei de evaluare a activităţii profesionale pe anul 2005 şi acordarea calificativului „foarte bine".

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, toate actele de control întocmite în cursul anului 2005 au fost apreciate cu calificativul „foarte bine", cu excepţia actului de control de la Primăria Buzău care a fost notat cu „ nesatisfăcător" şi în urma căruia a fost sancţionat disciplinar cu „avertisment scris".

Tribunalul Buzău s-a pronunţat în sensul anulării deciziei de sancţionare, în consecinţă aceasta nu poate fi luată în considerare.

Notarea cu calificativul „satisfăcător" este nelegală în condiţiile în care există colegi apreciaţi cu calificativul „foarte bine", deşi în anul 2005 nu au constatat nici un prejudiciu.

Prin sentinţa nr. 19 din 8 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 7070/42/2006, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte acţiunea, a anulat fişa de evaluare profesională pe anul 2005 în ceea ce-l priveşte pe reclamant şi Hotărârea nr. 66 din 3 mai 2006, a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind acordarea calificativului „foarte bine" pentru anul 2005, a obligat pârâta la 1004,15 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel a reţinut că, fişa de evaluare a reclamantului nu conţine criteriile cuprinse în normele metodologice de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor C.C., cum sunt: nivelul cunoaşterii prevederilor constituţionale, disponibilitatea creativă, capacitatea de a lucra în echipă, disponibilitatea la sarcini faţă de domeniile cu caracter de noutate şi devotamentul faţă de instituţie.

Un alt aspect de nelegalitate al fişei de acordare a calificativului a fost reţinută şi necuprinderea descrierilor constatărilor în actele încheiate a abaterilor de la lege, care să fie însoţite de documente doveditoare fundamentate pe dispoziţiile legale încălcate aşa cum prevede punctul 5.5 din fişa de evaluare.

Reclamantul, în toată perioada de activitate din anul 1993 a obţinut calificativul de „foarte bine", s-a preocupat de perfecţionarea sa profesională absolvind două cursuri.

Referitor la activitatea profesională a reclamantului, chiar pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar arată că a participat la 13 acţiuni de control din care majoritatea au fost întocmite fără deficiente.

Martorul audiat în cauză, coleg cu reclamantul a declarat că îl cunoaşte pe acesta ca un salariat competent, căruia în şedinţele de lucru ale C.C. unde funcţionează nu i s-a adus reproşuri cu privire la activitatea desfăşurată la folosirea programului de lucru sau raporturile profesionale şi activitatea de lucru în echipă, situaţie de natură a nu se justifica aprecierea cu calificativul nesatisfăcător de la pct. 5.5 - 5.6 din fişa de apreciere.

Instanţa de Fond a considerat că nu a fost dovedit nici calificativul acordat la celelalte puncte din fişa de apreciere.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta C.C.R. pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.

Se arată că în mod greşit Instanţa de Fond a considerat că Normele metodologice de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor Curţii de Conturi nr. 15539 din 27 octombrie 2000 enumera limitativ criteriile în baza cărora se face evaluarea anuală a performanţelor profesionale a salariaţilor, întrucât pot fi avute în vedere şi alte criterii care pot contribui în mod obiectiv la evaluarea profesională a salariatului.

Greşit a interpretat Instanţa de Fond faptul că fişa de evaluare nu cuprinde descrierea constatărilor în actele încheiate, deoarece acestea au fost descrise în documente ce au stat la baza întocmirii fişei, fiind imposibil de consemnat toate aspectele de fond în amănunt, însă ele au fost descrise clar şi precis de către evaluator printr-un înscris separat.

Din actele dosarului rezultă că reclamantul nu cunoaşte prevederi elementare în materia controlului financiar, cum ar fi definiţia şi modul în care trebuie prezentată în actul de control abaterea financiară, ce anume trebuie să se consemneze în rapoartele de control intermediar şi în rapoartele de control cum şi căror persoane se aplică sancţiunile contravenţionale, elementele ce trebuie îndeplinite pentru a se putea aplica răspunderea civilă delictuală etc.

Calificativul „satisfăcător" este justificat de analizarea fiecărui criteriu de evaluare raportat la activitatea desfăşurată de reclamant.

Intimatul - reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aprecierea activităţii pe anul 2005 fiind incorectă.

Toate actele de control întocmite în anul 2005 au fost apreciate cu calificativul „foarte bine", cu excepţia actului de control de la Primăria Buzău, iar recurenta nu a probat nici una din acuzele aduse.

Recursul este fondat şi va fi admis.

În speţă sunt îndeplinite prevederile art. 312 alin. (1) teza I, alin. (2), alin. (3), C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, urmând a se casa sentinţa recurată şi a se trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi Instanţe, fiind necesară administrarea de probe noi.

Instanţa de Fond s-a pronunţat asupra acţiunii reclamantului în lipsa unor înscrisuri esenţiale.

Astfel, deşi s-a invocat împrejurarea participării reclamantului la 13 acţiuni de control în cursul anului 2005, la dosar nu s-au depus acte doveditoare în acest sens.

Nu au fost depuse constatările acestor controale şi evaluarea lor.

De asemenea, aprecierile asupra contribuţiei sau lipsei de contribuţie a reclamantului la efectuarea controalelor nu au fost susţinute de probe, nu s-au depus la dosar constatările scrise ale celor care aveau obligaţia de a le efectua.

S-a omis a se descrie în concret, pentru fiecare act în parte concluzia legată de nivelul cunoştinţelor profesionale ale reclamantului.

Se constată astfel, că în speţă nu s-a depus întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actului atacat, urmând ca la rejudecarea cauzei, Instanţa de Fond să o aibă în vedere.

Constatându-se îndeplinite prevederile art. 312 alin. (5) teza I C. proc. civ., pentru a fi cercetat fondul cauzei prin depunerea la dosar a tuturor înscrisurilor doveditoare, se va casa sentinţa atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi Instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de C.C.R. împotriva sentinţei nr. 19 din 8 februarie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 7070/42/2006 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, în contradictoriu cu N.A.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi Instanţe.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2826/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs