ICCJ. Decizia nr. 2986/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2986/2007

Dosar nr. 10362/2/2006

Şedinţa publică din 12 iunie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 10362/2/2006 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta C.A., cetăţeană chineză rezidentă pe teritoriul României, a solicitat, în contradictoriu cu A.S., menţinerea regimului tolerării şederii sale pe teritoriul României pentru o nouă perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la încetarea motivelor care o împiedică în prezent să se întoarcă în China, invocând situaţii de fapt de ordin personal şi politica demografică a Chinei.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 98 alin. (1) şi alin. (2) şi ale art. 99 lit. c) şi f) şi art. 89 lit. f) din OUG nr. 194/2002 (republicată în 2004).

La data de 26 aprilie 2007, reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 56/2007, coroborate cu dispoziţiile art. 98 alin. (3) din OUG nr. 194/2002 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 56/2007, raportat la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi ale art. 6 alin. (1) din C.E.D.O.

Prin încheierea din 26 aprilie 2007, Instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând că ea este contrară dispoziţiilor art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 56/2007 nu au legătură cu soluţionarea cauzei, ci privesc situaţiile în curs de rezolvare în faza administrativă la autoritatea competentă.

Împotriva acestei încheieri a declarat în termen recursul de faţă reclamanta, cererea fiind legal scutită de plata taxei de timbru.

În motivare se arată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate poate fi considerată inadmisibilă, iar cererea de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi respinsă ca atare, dacă aceasta: nu are legătură cu soluţionarea cauzei; nu este ridicată la cererea uneia din părţi sau oficiu, de către Instanţa de judecată, ori de arbitraj comercial (…) de procuror în cauzele la care participa; Curtea Constituţională a constatat, printr-o decizie anterioară, neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate.

Arată recurenta că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, întrucât articole de lege criticate au legătură cu cauza dedusă judecăţii, de asemenea aceasta a fost invocată la cererea reclamantei, iar Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat, într-o decizie anterioară, cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate.

Recursul nu se fondează.

Textul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 56/2007 se referă la „situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare" a ei, iar nu la cauzele aflate pe rolul Instanţelor de contencios administrativ.

Că este aşa, se deduce şi din coroborarea alin. (2) cu alin. (1) care se referă la o procedură de urmat în faţa A.S. şi chiar din alin. (3) care se referă de asemenea la o procedură anterioară celei judiciare administrative.

În speţă, acţiunea a fost introdusă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 56/2007, astfel încât textul art. 2 alin. (2) nu este incident aici, neavând legătură cu soluţionarea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de C.A. împotriva încheierii din 26 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. 10362/2/2006, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2986/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs