ICCJ. Decizia nr. 3232/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3232/2007
Dosar nr. 256/46/200.
Şedinţa publică din 26 iunie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată iniţial sub nr. 7130/109 din 17 octombrie 2007 la Tribunalul Argeş reclamanta Episcopia Argeşului şi Muscelului a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia specială de retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, anularea deciziei nr. 978 din 4 septembrie 2006 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia la plata despăgubirilor reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea actului administrativ menţionat.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, în mod greşit pârâta a apreciat că în cauză nu se aplică dispoziţiile OUG nr. 94/2000 cu privire la retrocedarea fostului Seminar Teologic „Neagoe Vodă Basarab" din municipiul Curtea de Argeş, aflat iniţial în proprietatea reclamantei şi în mod greşit, pârâta nu a luat în considerare faptul că, la data de 2 mai 1946, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o hotărâre privind indemnizaţia de expropriere a imobilului respectiv, condiţionând intrarea în posesie a expropriatorului de plata despăgubirilor pentru expropriere. Prin urmare, exproprierea nu s-a realizat înainte de 2 mai 1946, dată care atrage incidenţa prevederilor OUG nr. 94/2000.
Prin declinarea competenţei materiale de soluţionare a cauzei, pârâta fiind o instituţie centrală, pricina s-a înregistrat la Curtea de Apel Piteşti.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 37/F-C din 23 aprilie 2007 a admis excepţia de tardivitate invocată de pârâta Comisia specială de retrocedare a bunurilor imobile ce au aparţinut cultelor religioase din România şi a respins ca tardiv formulată, cererea reclamantei Episcopia Argeşului şi Muscelului privind anularea deciziei nr. 978/2006 emisă de pârâtă.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, Decizia nr. 978 din 4 septembrie 2006 a cărei anulare s-a solicitat a fost comunicată reclamantei la data de 12 septembrie 2006, iar acţiunea la instanţa de contencios administrativ s-a înregistrat la data de 17 octombrie 2006, după împlinirea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Episcopia Argeşului şi Muscelului motivat în temeiul art. 309 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a dispus prin art. 11 alin. (1) că, termenul pentru formularea acţiunii este de 6 luni, modificând implicit şi art. 3 alin. (7) din OUG nr. 94/2000.
Soluţionând cauza prin admiterea excepţiei de tardivitate, susţine recurenta, instanţa a încălcat prevederile art. 1 din Primul protocol adiţional la C.E.D.O., care protejează dreptul de proprietate, precum şi art. 6 din Convenţie, referitor la dreptul la un proces echitabil, în raport cu respectarea dispoziţiilor procedurale, trebuind să prevaleze principiul reparaţiei aduse fondului dreptului.
Examinând sentinţa atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispoziţiile legale incidente pricinii şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
OUG nr. 94/2000 republicată, modificată şi completată prin OUG nr. 209/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 263/2006 prevede în art. 3 alin. (7) că deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
Decizia nr. 978 din 4 septembrie 2006 emisă de pârâtă a fost comunicată reclamantei cu adresa nr. 481 din 6 septembrie 2006, care a confirmat prin semnătură, primirea deciziei la data de 12 septembrie 2006, potrivit ştampilei Oficiului poştal nr. 6, Curtea de Argeş (dosar Tribunalul Argeş nr. 7130/109/2006, filele 37-39).
Acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta-recurentă a fost înregistrată la Tribunalul Argeş la data de 17 octombrie 2007, după împlinirea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei, conform prevederilor art. 3 alin. (7) din OUG nr. 94/2000/R, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond.
OUG nr. 94/2000 republicată, modificată şi completată reprezintă legea specială în materie, inclusiv cu privire la termenul de 30 de zile, pentru atacarea cu contestaţie a deciziilor emise de Comisia specială de retrocedare, la instanţa de contencios administrativ.
Neatacarea cu contestaţie a deciziei în termenul prevăzut de lege atrage decăderea din acest drept.
Termenul de 6 luni prevăzut de Legea nr. 554/2004 în art. 11 nu se aplică în cauză, fiind un termen prevăzut de o lege generală, ulterioară şi care, contrar susţinerilor recurentei nu modifică nici explicit, nici implicit dispoziţiile art. 3 alin. (7) din OUG nr. 94/2000, act normativ cu caracter special, derogatoriu.
Se vor respinge ca neîntemeiate susţinerile recurentei privind încălcarea de către instanţa de fond a prevederilor art. 1 din Protocolul I adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prevederile convenţiei şi actelor adiţionale la aceasta, devenind aplicabile din momentul ratificării lor de către România, pentru cauze survenite ulterior momentului ratificării, respectiv din anul 1994, imobilul în litigiu fiind preluat cu mult anterior datei ratificării.
Se vor respinge de asemenea ca neîntemeiate, susţinerile reclamantei cu privire la încălcarea dreptului său la un proces echitabil şi cu privire la prevalarea principiului reparaţiei în raport cu respectarea dispoziţiilor procedurale.
Instituţia termenelor procedurale nu încalcă drepturile persoanelor la un proces echitabil, ci prin impunerea actelor de procedură contribuie la asigurarea disciplinei procesuale, stimulând activitatea părţilor prin sancţiunile prevăzute pentru nerespectarea prevederilor sale, iar prevalarea reparaţiei în raport cu respectarea dispoziţiilor procedurale ar conduce la încălcarea principiilor fundamentale prevăzute în art. 16 alin. (2) din Constituţia României şi anume acela că „nimeni nu este mai presus de lege".
În concluzie, recursul declarat de reclamantă va fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Episcopia Argeşului şi Muscelului cu sediul în municipiul Curtea de Argeş, judeţul Argeş împotriva sentinţei nr. 37/F-C din 23 aprilie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3230/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3233/2007. Contencios → |
|---|
